După ce a fost cvasidistrul de bombardamentele ruilor, în Mariupol, lumea o duce tot mai greu. Cea mai mare problemă este lipsa apei potabile.
Rația, la două zile
Lipsa de apă potabilă în Mariupol a ajuns la un nivel critic, potrivit lui Petro Andrushenko, consilier al primarului, citat de CNN. El spune că oamenii trebuie să se înregistreze pentru a primi apă potabilă, Mai rău, o pot primi doar o dată la două zile.
Și alte servicii sunt la pământ. Electricitatea, gazul și apa curentă, nu au fost încă restabilite de autoritățile locale susținute mai nou chiar de Rusia.
„Cantitatea de apă era mică și înainte, dar acum a scăzut cu totul. Este necesar să te înregistrezi la coadă … În viitor, temperatura va crește, nivelul apei va scădea, iar cantitatea va fi și mai mică”, a afirmat oficialul ucrainean.
Andrușenko mai spune că o altă problemă este aceea că apa nu poate fi băută fără a fi fiartă, iar oamenii nu au unde să o fiarbă, singura variantă fiind să facă focul afară: „De fapt, oamenii o folosesc așa cum este. Aceasta este o dublă amenințare”.
Pericol de holeră
El a avertizat din nou cu privire la riscul declanșării unor epidemii, precum cea de holeră, din cauza gunoiului și a numărului mare de cadavre îngropate în morminte puțin adânci în tot orașul.
Mariupolul a căzut oficial în mâinile forțelor ruse în 20 mai, când s-a predat ultimul grup de luptători ucraineni aflați în oțelăria Azovstal. Înainte de război, orașul era unul din cele mai mari din Ucraina, cu o populație de aproape 450.000 de oameni.
Administrația locală se lăuda că aici găsești „cea mai caldă apă de scăldat” din întreaga Ucraină. Însă portul a fost mai presus de toate un factor economic important pentru Mariupol, mulți oameni lucrând într-o companie care avea legătură directă sau indirectă cu portul. De aici, Ucraina a exportat în lume fier, oțel, cereale și utilaje
Autoritățile ucrainene spun că forțele ruse ar fi ucis peste 22.000 de locuitori ai Mariupolului, în timp ce alți peste 40.000 de oameni ar fi fost deportaţi forţat.
Un oraș important
Povestea orașului a început acum peste 240 de ani, la 1779, pe locul unei foste tabere a cazacilor. Orașul s-a numit Marianοpol (de la Sf Maria), iar în 1780 autoritățile țariste au relocat grecii din Crimeea în această zonă.
Grecii au transformat orașul într-un centru comercial prosper care pe la 1850 avea aproximativ 5.000 de locuitori și a fost suficient de important cât să atragă mari state europene să-și deschidă consulate (inclusiv Franța, Austro-Ungaria și Suedia). În 1882 orașul a devenit tot mai important, deoarece a fost legat cu o cale ferată de Donețk și portul Mariupol devenea esențial pentru exportul grânelor din Donbas și din zona Ekaterinburg. Pe la 1900 o companie belgiană deschidea prima oțelărie și se contura viitorul orașului.
Înainte de primul Război Mondial orașul avea 50.000 de locuitori, iar la 1939 ajunsese la 220.000 de locuitori. În timpul războiului, orașul a fost ocupat de germani și a fost aproape distrus, iar evreii au fost deportați. În 1943 Mariupol nu mai avea nici 60.000 de locuitori.
