La începutul acestui an, Farouk Mezghich, un antreprenor care se ocupă cu îndrumarea fondatorilor de start-up-uri, făcea o paralelă între anul 1929, când a început Marea Depresie, și anul 2022. Mezghich se întreba atunci dacă 2022 va fi noul 1929.
„Există numeroase asemănări între ceea ce trăim în acest an și ceea ce s-a întâmplat de fapt chiar înainte de Marea Depresie (financiară) care a început în septembrie 1929. Cu toate acestea, ceea ce vedem astăzi ar duce la o situaţie mult mai gravă şi ar necesita acţiuni urgente.”, scria Farouk Mezghich pe LinkedIn.
Marea Depresie din 1929 se poate repeta
Mezghich a făcut o retrospectivă asupra evenimentelor din 1929, spunând că „”Piaţa bursieră a pierdut treptat 80% din valoarea sa între 1929 şi 1932. În primele două săptămâni de la prăbuşirea din septembrie 1929, aceasta a pierdut deja aproximativ 40% din valoare. După intervenţii de fixare pe termen scurt din partea Băncii Federale pentru a limita criza, aceasta s-a agravat, s-a prelungit şi s-a extins la nivel mondial.
Luând în considerare inflaţia, cei care au investit în 1929 au trebuit să aştepte până în 1992 pentru a ajunge la un echilibru (sau pentru a avea cel puţin 0% randament) din investiţia lor”, a mai subliniat Mezghich.
Antreprenorul a subliniat trei asemănări, mai precis „Aceeaşi lipsă de reglementare care a dus la haos, aceeaşi pompare artificială a acţiunilor şi că cel mai vechi truc din carte va fi folosit din nou pentru a înrăutăţi lucrurile.Inundarea pieţei cu bani (aka tipărirea de bani, aka relaxare cantitativă) va întârzia criza, dar o va face mai lungă, mai rea şi deci mai dureroasă pe termen lung. Această criză va fi mai gravă decât Marea Depresie”, a mai spus el, potrivit Mediafax.
Era de așteptat ca o depresie post-pandemică să înceapă în 2022, însă dezastrul economic și energetic a fost provocat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, de sancțiunile economice occidentale împotriva Rusiei și de întreruperea livrărilor de gaz și petrol rusesc.
Situația nu se va schimba până în 2026
Economia internațională ar urma să aibă unul dintre cei mai slabi ani din ultimele trei decenii, potrivit previziunilor făcute de Bloomberg. În timp ce China s-a bucurat de o revenire pe căi divergente, cercetarea Bloomberg se așteaptă la recesiuni în Europa și SUA. Potrivit Bloomberg Economics, șocurile energetice provocate de războiul din Ucraina fac ca economia mondială să aibă unul dintre cei mai proști ani din ultimele trei decenii.
Într-un studiu recent, economistul Scott Johnson prezice că în 2023, creșterea economică va fi de doar 2,4%. Aceasta este cea mai mică cifră, excluzând anii de criză din 2009 și 2020, și este în scădere de la aproximativ 3,2% în acest an. Potrivit Center for Economic and Business Research, lumea va intra în recesiune în 2023, pe măsură ce mai multe economii se vor confrunta cu o contracarare din cauza creșterii ratelor de împrumut menite să combată inflația.
Potrivit unui alt cercetător, problema energetică a Europei va dura mai mult decât o iarnă. Potrivit expertului de la Energy Aspects, trimestrul al patrulea va fi extrem de turbulent pentru piețele globale de țiței, iar Rusia trebuie să echilibreze piața. Criza energetică zdrobitoare din Europa ar putea dura până la sfârșitul anului 2023.
Factura energetică de 1 trilion de dolari pentru Europa este doar începutul problemei. Costurile ridicate pot persista timp de mulți ani, ceea ce face ca ajutorul să devină inaccesibil. Potrivit Bloomberg, nu se anticipează o relaxare a pieței mondiale a gazelor până în 2026.
Ce se întâmplă cu securitatea energetică
Guvernele sunt obligate să își reevalueze prioritățile din cauza crizei energetice, iar schimbările climatice au căzut pe listă. Japonia a făcut o ajustare puțin observată, care face lumină asupra a ceea ce se întâmplă în culisele diplomației globale în materie de energie și schimbări climatice, atunci când aproape 200 de țări s-au reunit în cadrul reuniunii COP27 a Organizației Națiunilor Unite.
Tokyo a schimbat discret numele corporației sale de stat pentru resurse naturale, care ajută întreprinderile naționale să investească în proiecte internaționale de minerit, petrol și gaze, în „Organizația japoneză pentru securitatea energiei și a metalelor”. Deși poate părea o schimbare minoră de nume, aceasta reprezintă un indicator crucial al locului în care multe țări, în special cele din Asia, își plasează prioritățile. Securitatea energetică este pe primul loc!
