În fiecare an, în luna aprilie, SUA finanțează bugetul și prioritățile economice ale națiunii cu ocazia Zilei impozitelor. În acest an, națiunea americană iese din pandemia globală COVID-19 și încă se luptă cu ani de neglijență a infrastructurii.
Această neglijență a avut un impact asupra sănătății și bunăstării comunităților americane, ducând la penuria de apă, la contaminare și la moșteniri toxice, după cum reiese din dezastrele din Jackson, Miss, și din cele anterioare din Flint, Michigan, precum și din recenta deraiere a unui tren din East Palestine, Ohio. Astfel de evenimente au loc cel mai adesea în comunitățile dezavantajate din punct de vedere economic și în comunitățile de culoare.
SUA se confruntă în continuare cu provocările existențiale din ce în ce mai mari, cu povara economică și cu impactul schimbărilor climatice la nivel național și global.
Războiul din Ucraina amenință întreaga lume
În acest an, riscul sporit de război nuclear planează asupra Americii mai mult decât oricând de la criza rachetelor din Cuba. La începutul acestui an, Bulletin of Atomic Scientists și-a mutat ceasul nuclear al apocalipsei la 90 de secunde până la miezul nopții, cel mai aproape de o catastrofă globală la care s-a ajuns vreodată.
Pregătirile președintelui rus, Vladimir Putin, de a amplasa arme nucleare tactice în țara vecină Belarus ar coborî pragul războiului nuclear, sporind și mai mult riscul.
Este corect să ne întrebăm: „Cine ne stabilește prioritățile și cum le finanțăm?”.
În cele din urmă, „Bugetele sunt documente morale”, după cum a remarcat teologul Rev. Jim Wallis. Ce rol joacă armele nucleare în această moralitate?
SUA se află, ca restul națiunilor, în luptă cu probleme de justiție economică, de mediu, socială și rasială, aparent fără să țină cont de faptul că însăși existența armelor nucleare – și tot ceea ce implică acestea, de la minerit, producție, testare, stocare, dezmembrare și potențialul de utilizare a acestora – se numără printre cei mai mari autori ai acestor nedreptăți.
În timp ce majoritatea oamenilor rezonabili recunosc că aceste arme nu pot și nu trebuie să fie folosite vreodată, aproximativ 12.512 arme rămân în arsenalele nucleare ale lumii. Știm, de asemenea, că utilizarea chiar și a unei fracțiuni infime (mai puțin de jumătate de procent) din aceste arme asupra unei singure regiuni populate ar provoca schimbări climatice catastrofale, ceea ce ar duce la o foamete globală, punând în pericol potențial 2 miliarde de oameni.
Aceste arme ne amenință, de asemenea, prin sustragerea de resurse prețioase care ar putea fi redirecționate către numeroasele nevoi pe care comunitățile noastre le reclamă. Programul privind costul armelor nucleare al organizației laureate cu Premiul Nobel, Physicians for Social Responsibility Los Angeles, aflat acum în al 34-lea an, încearcă să determine costul total al programelor de arme nucleare pentru comunitățile americane. Au existat multe calcule excelente ale unor părți din costurile armelor noastre nucleare, inclusiv raportul ICAN privind costurile globale. Aceste rapoarte se ocupă în principal doar de costul focoaselor, al vectorilor și al dezvoltării, în încercarea de a compara o națiune cu alta.
În raportul realizat, sunt incluse costurile verificabile ale tuturor programelor nucleare care nu ar fi cheltuite dacă nu ar exista arme nucleare. Acestea includ finanțarea sistemului de apărare împotriva rachetelor nucleare, a programelor de curățare a mediului și a programelor moștenite care se ocupă de comunitățile care au fost contaminate de exploatarea, dezvoltarea, testarea și depozitarea acestor arme. De asemenea, este inclusă finanțarea pentru neproliferare nucleară și finanțarea pentru salvgardarea și sechestrarea armelor nucleare în Rusia și în statele din fosta Uniune Sovietică.
Armele nucleare amenință SUA în fiecare moment al fiecărei zile
Determinarea costului total al programelor americane de arme nucleare este un proces anevoios, deoarece Statele Unite nu sunt pe deplin transparente în privința acestor cifre.
S-a ales să se enumere doar cifrele la care se pot oferi referințe. Există și alte rapoarte care estimează că prognoza este mult mai mare, inclusiv Dr. Timmon Wallis în „Warheads to Windmills: How to Pay for a Green New Deal”. În 2013, odată cu publicarea „Bugetului negru” de către Edward Snowden, s-a estimat că au existat aproximativ 9 miliarde de dolari în operațiuni nucleare „strict secrete” care nu au fost niciodată făcute publice. Deși probabil că sunt încă finanțate, a devenit imposibil de urmărit aceste cheltuieli și, prin urmare, nu sunt incluse în raport.
Costurile totale ale tuturor programelor de arme nucleare ale SUA pentru anul fiscal 2022, care finanțează bugetul pentru anul fiscal 2023, se ridică la 90,34 miliarde de dolari.
Ce înseamnă acest lucru pentru comunitățile americane? În Jackson, Miss, cu cei 148.761 de locuitori care au un venit pe cap de locuitor de 62% din media națională, contribuția lor în dolari din impozite la programele de arme nucleare este de aproximativ 25 de milioane de dolari. În Flint, Michigan, cu cei 80.628 de locuitori care au un venit pe cap de locuitor de 50% din media națională, contribuția lor nucleară este de peste 10,8 milioane de dolari. Națiunea Navajo – ai cărei 143.435 de locuitori au avut parte de moștenirea de sănătate lăsată de armele nucleare, fiind victimele unei expuneri semnificative la radiații în urma testelor și dezvoltării armelor nucleare timp de decenii, și al cărei venit pe cap de locuitor este de 40% din media națională – va cheltui peste 15,6 milioane de dolari pentru programele de arme nucleare.
Cel mai sărac comitat din țară, Buffalo County, S.D., cu cei 1.923 de locuitori ai tribului Crow Creek Sioux, în mare parte indigeni, care au un venit mediu de 32% din media națională, vor cheltui aproximativ 167.000 de dolari ca și contribuție la programele de arme nucleare. Este aceasta prioritatea lor? Contribuie în vreun fel la securitatea, sănătatea sau bunăstarea lor? În realitate, aceste arme sunt printre cele mai mari amenințări la adresa securității lor.
Într-o democrație participativă, acesta este modul în care ar alege să își cheltuiască comoara? Sondajele de opinie arată că o majoritate de 66% dintre americani sunt în favoarea abolirii armelor nucleare și că 58% dintre ei se tem, de asemenea, de un război nuclear, potrivit The Hill.
În acest moment de criză internațională, ne confruntăm încă o dată cu realitatea că, atâta timp cât există arme nucleare, nu este o chestiune de a ști dacă vor fi folosite armele nucleare, ci când vor fi folosite – fie prin intenție, fie prin eroare de calcul, greșeală sau atac cibernetic.
Din fericire, există o mișcare în creștere rapidă în națiunea americană, numită „Înapoi de pe marginea prăpastiei”, susținută de 333 de oficiali aleși din întreaga țară, care sprijină eliminarea tuturor armelor nucleare, stabilind în același timp patru măsuri de precauție necesare în acest proces. Reprezentantul James McGovern (D-Mass.) a dat dovadă de curajul de a susține acest efort prin introducerea recentă a H. Res. 77.
Armele nucleare nu sunt o problemă politică. Ele sunt o problemă de supraviețuire. Fiecare cetățean american are un rol de jucat în încurajarea reprezentanților – indiferent de partid – să sprijine această rezoluție și să ne îndepărteze de pe marginea prăpastiei. Urgența este acum. Timpul și norocul nu sunt de partea noastră.
