În timp ce distribuția PIB-ului mondial s-a diversificat de-a lungul timpului, piața bursieră mondială rămâne dominată de câteva piețe financiare dezvoltate.
În 2022, SUA reprezentau 59% din capitalizarea bursieră mondială, cu o cotă de 21% din PIB-ul mondial. Pentru a pune acest lucru în context, China reprezintă doar 4% din piața bursieră globală, deși reprezintă 16% din PIB-ul global.
Pentru a explora rădăcinile acestui decalaj, acest grafic animat cu bare de la James Eagle compară ponderea țărilor pe piața bursieră globală și PIB-ul global pe o perioadă de 122 de ani, din 1900 până în 2022.
Înțelegerea divergenței: Piețe bursiere vs PIB
Înainte de a ne scufunda în decalajul dintre PIB și capitalizarea bursieră, este important să înțelegem diferența fundamentală dintre cele două măsuri:
PIB (Produsul Intern Brut): Reprezintă valoarea totală a tuturor bunurilor și serviciilor produse într-o economie într-un anumit an, inclusiv cheltuielile guvernamentale.
Capitalizarea pieței bursiere: Reflectă valoarea în dolari a tuturor acțiunilor în circulație pe piața bursieră, al căror preț este stabilit pe baza mai multor factori, inclusiv performanța financiară actuală și preconizată, precum și condițiile economice.
În esență, modificările PIB-ului reflectă sănătatea și creșterea economiei. Între timp, evaluările bursiere sunt mai mult orientate spre viitor și urmăresc modul în care se așteaptă ca anumite companii și industrii să ofere valoare acționarilor.
Pe lângă aceste diferențe fundamentale, iată alți doi factori care ar putea influența divergența dintre piețele bursiere și PIB:
Maturitatea pieței financiare: Nu toate economiile au piețe financiare la fel de dezvoltate sau accesibile. Piețele financiare mature, cum ar fi SUA, oferă un mediu mai propice pentru ca întreprinderile să aibă acces la capitalul public.
Compoziția economică: Este posibil ca structura unei economii să nu reflecte întotdeauna piața bursieră a acesteia. De exemplu, sectorul agricol al unei țări poate genera o mare parte din PIB, dar poate să nu fie suficient de profitabil pentru a fi bine reprezentat pe piața bursieră.
În plus, factori precum stabilitatea politică și mediul de reglementare al unei țări pot influența, de asemenea, disponibilitatea investitorilor de a investi pe piețele bursiere ale acesteia.
Ținând cont de acest context, să analizăm modul în care compoziția pieței bursiere globale și a PIB-ului s-a schimbat de-a lungul timpului, potrivit Visual Capitalist.
1900: O economie globală diversă
În anul 1900, atât piața bursieră, cât și economia globală erau destul de diverse. Marea Britanie avea cea mai mare piață bursieră, în timp ce SUA deținea cea mai mare parte a PIB-ului.
Între timp, China a fost a doua economie ca mărime, cu 11% din PIB-ul global, dar a reprezentat doar 0,4% din piața bursieră mondială. La acea vreme, China se afla sub dominația dinastiei Qing, ultima dinastie imperială a țării.
În 1901, SUA a depășit Marea Britanie ca fiind cea mai mare piață bursieră din lume. Până în 1945, aceasta își extindea dominația, reprezentând aproape jumătate din piața bursieră mondială și 28% din PIB-ul global.
Pe măsură ce alte economii au crescut, ponderea Americii în PIB-ul mondial a început să scadă, dar cota sa pe piața bursieră a continuat să crească și a atins un maxim de 71,6% în 1966. Cu toate acestea, vârful a fost de scurtă durată, economia Japoniei cunoscând o redresare remarcabilă.
1970-1990: Miracolul economic al Japoniei
După cel de-al Doilea Război Mondial, economia japoneză a trecut de la devastare la o creștere economică rapidă.
Datorită îndrumărilor guvernamentale, politicilor axate pe exporturi și inovațiilor tehnologice, ponderea Japoniei în PIB-ul mondial a sărit de la 3% în 1950 la peste 8% în anii 1980. În același timp, ponderea Japoniei pe piața bursieră mondială a crescut de la mai puțin de 1% în 1950 la 40% până în 1988, ceea ce a făcut ca această țară să devină pentru scurt timp țara cu cea mai mare piață bursieră.
Cu toate acestea, această bulă s-a spart la începutul anilor 1990, ceea ce a dus la „deceniul pierdut” al Japoniei. De atunci, atât economia, cât și piața bursieră din SUA au fost cele mai mari din lume.
2000: Dominația SUA și creșterea Chinei
Începutul secolului XXI a consolidat poziția Americii pe piața bursieră mondială, susținută de ascensiunea unor giganți din domeniul tehnologiei precum Apple, Google și Amazon.
În același timp, peisajul economic global s-a schimbat odată cu ascensiunea piețelor emergente precum China, care înregistrau rate medii de creștere anuală de aproximativ 10%. Până în 2010, China reprezenta 14% din PIB-ul mondial.
Cu toate acestea, piețele bursiere din China nu au crescut la fel de rapid, iar bursele americane au dominat piețele de acțiuni pe tot parcursul anilor 2000. În 2022, SUA reprezentau mai mult de jumătate din capitalizarea bursieră mondială, fiind urmate la mare distanță de Japonia:
Piața bursieră din SUA este predominantă, în parte pentru că bursele sunt supuse unor reglementări stricte și oferă un mediu politic și de afaceri relativ stabil pentru companii. În plus, în SUA se află 31 dintre cele mai valoroase 50 de companii din lume, dintr-o serie de industrii diferite.
Între timp, piața bursieră din China reprezintă 3,6% din totalul mondial, în creștere de la 0% în 2000. În ciuda faptului că este un jucător relativ mai mic pe piața bursieră mondială, economia Chinei este masivă și reprezintă aproape 16% din PIB-ul mondial.
Având în vedere diferențele fundamentale dintre capitalizarea bursieră și PIB, este probabil ca divergența dintre aceste două măsuri să persiste în viitor.
De exemplu, se preconizează că multe economii emergente din Africa și Asia vor înregistra o creștere rapidă în următoarele decenii, ceea ce va duce probabil la creșterea ponderii lor în PIB-ul mondial. Cu toate acestea, este posibil ca piețele lor bursiere să nu urmeze aceeași traiectorie.
Deși SUA se confruntă cu concurența piețelor financiare emergente, ar putea continua să domine piața bursieră mondială în viitorul apropiat.
