Infofinanciar > Info > Crăciun în Maramureș. Obiceiuri și tradiții
Info

Crăciun în Maramureș. Obiceiuri și tradiții

Crăciun în Maramureș.  Obiceiuri și tradiții
Foto: inter-tour.ro

În Maramureș, pe lângă celebrul obicei al colindatului, aici pot fi văzute și alte tradiții nealterate, precum Viflaimul, umblatul cu „Steaua”, umblatul cu „Capra” sau jocul moșilor.

După slujba specială de Crăciun, moroșenii se întorc de la biserică și colindă pe la case toată noaptea, răspândind prin colinde vestea Nașterii Mântuitorului.  Aici, unele colinde sunt păstorești,  seamănă mult cu Miorița. Desigur, mai este și Colinda Cerbului…

În unele zone ale Maramureșului, grupul de colindători obișnuiește să încheie cu urarea „Rămâi gazdă sănătoasă” sau „Rămâneți gazdă-n pace cu sănătate”.

„Steaua” și ”Capra”

Stelarii, care sunt copii și poartă steaua îmbrăcați în costume populare sau în costume albe cu panglici multicolore, purtând coifuri cu numele personajelor biblice.

Steaua cu care umblă copiii este împodobită cu hârtie colorată, iar în centru are o icoană de hârtie care simbolizează o scenă biblică.

Jocul „caprei” se spune că este, la origine, un ceremonial cu originea în Grecia antică, un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează.

În Maramureș se practică jocul caprei cu acompaniament muzical. La fel ca și la alte jocuri cu măști practicate în timpul sărbătorilor de iarnă, și la jocul „caprei” apar, pe lângă măștile clasice (capra, ciobanul, țiganul), măștile de „draci” sau „moși” care strigă, chiuiesc și fac spectacol prin mișcările lor caraghioase.

”Capra” este acoperită cu o țesătură peste care sunt cusute naframe sau panglici de mătase. Pe un fundal zgomotos, capra saltă, se smucește, se rotește și se apleacă, clămpănind ritmic din fălcile de lemn.

Brondoșii

În zona Cavnic se mai întâlnește un joc aparte: Brondoșii.  Tineri îmbrăcați în costume tradiționale poartă măști confecționate din piei de oaie sau de capră. Dar, cel mai important este brâul dotat cu numeroase clopote de alamă, cu care se face un zgomot asurzitor. Acst joc are rolul de purificare a spațiului și de alungare a spiritelor rele.

Obiceiul este întâlnit doar în orașul Cavnic, între Crăciun și Anul Nou, fiind unic în Maramureș. Atât turiștii, cât și localnicii se bucură în momentul în care se întâlnesc cu brondoșii, pentru că astfel oamenii cred că în noul an le va merge mai bine.

Vergelul

În câteva localități maramureșene precum Bozânta Mare, Bozânta Mică, Arieșu de Câmp, Ardusat, Bârgău, Merișor, petrecerea cea mai așteptată cu ocazia sărbătorilor de iarnă este Vergelul.

Cu câteva zile înainte de Vergel, feciorii aleg locul de desfășurare a evenimentului. Apoi, câte un băiat la fiecare fată acasă pentru a o duce la Vergel. La Vergel se joacă „Danțul dintâi”, „Patru pași”, „Șapte pași”, „Codrenească” și „Roatile”.

Îm mod clar, Vergelul are la origine un ritual premarital, prin care fetele ghicesc șirul nunților din anul respectiv, cu ajutorul inelelor și al vergelelor din războiul de țesut.

Zânele vestitoare

Acest obicei este întâlnit în două localități din județul Maramureș, Borșa și Săcel. Zânele vestitoare ale Crăciunului sunt trei fete îmbrăcate în haine albe, frumos împodobite, care umblă din casă în casă și vestesc Nașterea lui Iisus.

Zânele vestitoare au câte o baghetă magică realizată din buruieni perene. Ele sunt zâne bune și sunt răsplătite cu daruri tradiționale.

Herdetișurile din Văleni

Herdetișurile reprezintă un obicei absolt neobișnuit întâlnit în satul maramureșean Văleni. Are loc în ziua de Crăciun și localnicii care au avut un comportament nepotrivit de-a lungul anului sunt „mustrați” în public.

Tot satul participă la acest eveniment și ascultă glumele care se fac pe seama celor care sunt leneși, înșeală, beau prea mult ș.a.m.d. Fetele sunt cele mai speriate că ar putea fi pomenite cu această ocazie pentru că s-ar putea afla lucruri nu tocmai…cușere.

Jocul moșilor

Jocul moșilor este un dans arhaic care se dansează în casele în care sunt fete de măritat. Jocul moșilor este practicat numai de tineri cu vârste cuprinse între 16 și 20 de ani. Costumele purtate sunt astfel alcătuite încât să sugereze prezența strămoșilor chemați să îndrume tinerii în viață.