Crăciunul reprezintă o sărbătoare extrem de importantă pentru români, la fel cum e și pentru alte popoare. La fel ca la ei, și la noi, de Crăciun sunt diverse tradiții și superstiții din strămoși. Dacă înainte acestea erau respectate cu strictețe, acum lucrurile s-au mai schimbat și se mai sar peste unele. Dar doar din motive de modernizare sau de „necredință”.
Tradițiile avariază de la zonă la zonă, însă există câteva ce sunt respectate în toate zonele.
Este vorba despre mersul cu colindul, împodobirea bradului, masa de Crăciun, oferirea de cadouri.
Tradiții de Crăciun în fiecare regiune din România
Acestea sunt cele mai întâlnite peste tot în lume. Totuși, dacă luăm fiecare regiune în parte, fiecare are ceva aparte. De exemplu, în Maramureș, s-a păstrat „Jocul Moșilor”. Acest obicei are loc după ce se termină cu colindatul. Așa-zișii moși sunt tineri cu măști din păr de capră și oaie. Aceștia „biciuiesc” tot ce le iese în cale. Tot în această zonă există tradiționalele cântece păstorești, balade despre animale sălbatice sau variante ale Mioriței. Trebuie menționat faptul că cei ce merg la colindat intră doar la casele cu porțile deschise și lumina aprinsă.
În Crișana există obiceiul Vifaimului sau al Irozilor. În noaptea e Crăciune, cei tineri poartă măști tot cu inspirație animală și pun în scenă Nașterea Domnului. Aceasta este mai mul o cântare și se realizează de către copii. De asemenea, în această regiune există și obiceiul „țurca”. Acesta este un dans ce se face după slujba de Crăciun. Atunci, colindătorii mergeau din casă în casă pentru a dansa.
În Banat, există „Colindul Dubașilor”. Aici, un grup de tineri colindă acele tinere nemăritate. Aceștia aleg apoi cântecele în funcție de capul familiei, conform blog.elefant.ro.
În Oltenia, se strâng n jurul focului. Aceștia, pentru a izgoni spiritele rele lovesc focul cu o nuia. De asemenea, acest obicei ar aduce sănătate, recolte bogate, dar și lapte vacilor.
În Muntenia, de Crăciun, se pregătește „Apa Norocului”. Aceasta este o infuzie de plante cu care este stropită toată casa timp de șapte zile. Totuși, această tradiție există doar în cazul în acre familia a trecut prin niște greutăți înainte de Crăciun. În Muntenia, din străbuni, casele oamenilor sunt decorate cu ștergare cu motive tradiționale. Toate arătau de sărbătoare.
În Moldova, există de asemenea colindatul sau împodobitul caselor. Totuși, aici, în unele sate, femeile pregătesc „Crăciuneii”. Aceștia sunt covrigi în formă de opt. Aceștia sunt așezați lângă icoană. Ei se păstrează până la echinocțiul de primăvară. În Bucovina, obiceiurile sunt asemănătoare în cea mai mare parte cu cele din Moldova.
Superstiții din România
Există, în România și câteva superstiții de care unii români chiar se tem. Tocmai din această cauză, ei nu fac anumite lucruri.
În dimineața de Crăciun, omul trebuie să se sele pe față cu apa dintr-un bol ce conține argint și nucă. În acest fel, persoana va fi sănătoasă și bogată. Este obligatoriu ca de Crăciun să oferi ceva, pentru că, în cest fel vei avea prosperitate.
O altă superstiție ține de Ajunul Crăciunului. Nu trebuie împrumutat sau aruncat nimic din casă. Dacă acest lucru se întâmplă se dă afară și norocul. Prima persoană ce intră de Ajun pe ușă trebuie să fie bărbat. Altfel, persoană ce deține reședința va avea parte de ghinion. Se mai zice că dacă de Crăciun se poartă pantofi noi duce ghinion.
De Ajunul Crăciunului trebuie să fie mâncate mere. În acest fel, persoana respectivă va fi sănătoasa tot anul. O altă superstiție ține de ziua de Crăciun. Atunci nu trebuie aruncat gunoiul sau să faci curat.
