Credit Suisse s-a prăbuşit la Bursă miercuri, afectată de neliniştea din sectorul bancar legată de falimentul băncii americane SVB şi după ce principalul său acţionar a exclus s-o salveze în caz de dificultăţi. Investitorii au făcut totuşi să urce brusc cursul acţiunilor băncii elveţiene joi, după un colac de salvare de peste 50 de miliarde de dolari lansat de baca centrală gigantului bancar.
Credit Suisse a anunţat joi, 16 martie, un împrumut pe termen scurt mergând până la 50 de miliarde de franci elveţieni (50,7 miliarde de euro) de la banca centrală elveţiană, a doua zi după o zi de coşmar pentru a doua bancă a ţării, care s-a prăbuşit la Bursă. Motiv de liniştire pentru investitori, are au făcut să urce brusc cursul acţiunii băncii elveţiene.
Joi, la deschiderea şedinţei, acţiunea Credit Suisse creştea cu peste 30% într-un volum mare de tranzacţii. Cu o zi mai devreme, acţiunile sale au avut cea mai proastă şedinţă din istoria sa după panica produsă de declaraţiile primului său acţionar, Banca naţională saudită. Acţiunea a atins cel mai scăzut nivel istoric, la 1,55 CHF, scrie France 24.
Împrumut forțat
Pentru a opri panica, Credit Suisse – care face parte dintr-un club foarte restrâns de bănci care se apreciază că joacă un rol atât de important încât nu pot fi lăsate să dea faliment – a anunţat în toiul nopţii în Europa că va apela la banca centrală pentru a împrumuta până la 50 de miliarde de franci elveţieni (50,7 miliarde de euro) pentru „a-şi întări preventiv” lichidităţile.
Banca va face de asemenea o serie de operaţiuni de răscumpărare a datoriei, de circa 3 miliarde de franci elveţieni
Zi neagră
Mai devreme în cursul serii de miercuri şi după o zi de o uimitoare tăcere, Banca centrală elveţiană şi jandarmul pieţelor financiare elveţiene (Finma) au dat asigurări că finanţele băncii sunt solide şi răspund criteriilor stricte ale reglementării bancare. Banca centrală s-a declarat gata să permită Credit Suisse să aibă acces la lichidităţi „în caz de nevoie”.
Cele două organisme de reglementare au estimat de asemenea „că nu există niciun risc de contagiune directă între problemele cu care se confruntă unele instituţii bancare din Statele Unite şi piaţa financiară elveţiană”.
Banca centrală şi Finma au subliniat că băncile elveţiene sunt supuse unor „exigeţe extrem de stricte înmaterie de fonduri proprii şî de lichidităţi”, estimând că Credit Suisse satisface aceste exigenţe. Ele sunt mai ridicate pentru bănci precum Credit Suisse, îi măsura în care este vorba de o bancă considerată de importanţă „sistemică”.
„Presiunea asupra Credit Suisse a atins o piaţă deja nervoasă”
Căderea vertiginoasă a Credit Suisse a început după declaraţiile preşedintelui Băcii naţionale saudite, primul acţionar al Credit Suisse. Saudiţii au sărit în ajutorul băncii intrând în capitalul ei în noiembrie. Dar Saudi National Bank nu intenţionează „absolut deloc” să injecteze mai mulţi bani, în principal din motive de reglementare, a explicat Ammar al-Khudairy, preşedintele său.
Banca naţională saudită deţine o participaţie de 9,8%. Dar din punctul de vedere al legii elveţiene, jandarmul pieţelor, Finma, ar trebui să se pronunţe dacă ea ar depăşi pragul de 10%.
Credit Suisse este în frământări de la falimentul companiei financiare britanice Greensill, care a marcat începutul unei serii de scandaluri. Din martie 2021, acţiunea a pierdut peste 83% din valoare.
Mare îngrijorare
„Presiunea asupra Credit Suisse a afectat o piaţă deja nervoasă, a reacţionat Jane Foley, analist al Rabobank, la AFP. Investitorii sunt într-adevar îngrijoraţi de riscul de contagiune după falimentul băncii americane SVB. Dar dacă Credit Suisse s-ar afla în faţa unor „probleme existenţiale”, atunci „am fi în faţa a ceva de o cu totul altă dimensiune”, a subliniat Neil Wilson, analist la Finalto, într-un comentariu de piaţă.
Spre deosebire de SVB, Credit Suisse face parte din cele 30 de bănci mondiale considerate prea mari pentru ca a fi lăsate să dea faliment, ceea ce îi impune o reglementare mai strictă pentru a putea rezista şocului în de caz de dificultate. Credit Suisse a lansat în octombrie un program de restructurare pentru a încerca să se redreseze. Dar unii acţionari au sfârşit prin a renunţa.
La începutul lui februarie, Credit Suisse a raportat o pierdere netă de 7,3 miliarde de franci elveţieni (aproape 7,4 miliarde de euro) în exerciţiul 2022 şi avertizase că se mai aşteaptă la o pierdere înaintea unor impozite „substanţiale” în 2023.
