Se pare că relația dintre români și creditele imobiliare nu este una foarte strânsă, în comparație cu alte state din Uniunea Europeană. Astfel, un cetățean italian care încasează lunar salariul minim pe economie îşi va permite să achite un credit imobiliar de 50 de mii de euro, asta în timp ce pentru un român poate părea imposibil. Acest fenomen se întâmplă pentru că rata unui român ar fi cât salariul său minim. În schimb, pentru un italian este de nouă ori mai mică.
Într-un scenariu foarte asemănător cu cel al Italiei este și Spania, cetățenii din această țară bucurându-se de aceleași avantaje. În schimb, în cazul României, nu se poate spune același lucru. Ratele din țara noastră sunt duble în comparaţie cu alte state europene. România încă este în partea de jos a clasamentului când vine vorba de salariul minim pe economie al cetățenilor, scrie antena3.ro.
Românii nu-și permit credite mari
Situația țării noastre este una destul de dificilă când vine vorba de credite imobiliere, căci salariul minim brut este de 2.550 de lei, iar un cetățean cu un astfel de venit nu îşi va permite un credit bancar din domeniul imobiliar în valoare de 50 mii euro pentru că ar urma să plătească 2.291 de lei doar rata. În acest timp, un italian câştigă suma de 9.303 de lei şi ajunge să plătească o rată de 1.017 de lei.
Pe lângă problema salariilor, România întâmpină dificultăți și când vine vorba de dobânda fixă, care este cea mai mare dintre statele europene când vine vorba de credite imobiliare. Astfel, acest clasament arată în felul următor:
- Dobânda fixa în ţara noastră este de 10,52%, în timp ce salariul minim brut este de 2.550 lei.
- În Spania, dobânda fixă pe 25 de ani este 2,05%.
- În Polonia, este de 9,17%. În Italia – 2,72%. Franţa – 4,95%, Germania – 7,74%.
De exemplu, în cazul României, dacă ne referim la un credit de în valoare de 50 de mii de euro, luat pe o perioadă de 30 de ani, rata lunară este de 2.291 de lei.
Impozitele s-ar putea să crească
„OUG 16 este la Senat. Pe partea de proprietate, înțeleg că senatorii PSD și PNL au depus un amendament. În analiza acestui amendament am văzut că sunt și pozițiile Asociației Orașelor și Municipiilor, Asociației Consiliilor Județene, care sunt de acord cu această abordare. Parlamentul va trece la dezbaterea și avizarea acestui amendament, care de fapt reprezintă o actualizare a grilei de raportare a stabilirii impozitului pe proprietate.
Nu-i neapărat să crească impozitele. Față de această grilă care a fost stabilită în 2015, autoritățile locale au o marjă de stabilire cuprinsă între 0,08 și 0,2% sau 2%. Practic, pe de o parte pot acționa în cadrul acestei marje, pot crește impozitele, este vorba de veniturile autorităților locale și atunci când ne întrebăm de ce fiecare dată când statul din buget trebuie să suplinească lipsa de venituri ale autorităților locale cred că un răspuns este și în zona aceasta a colectării veniturilor locale.
Populația cu venituri mici este protejată din perspectiva impozitelor pe proprietate. Există o serie de credite fiscale care sunt prevăzute în Codul Fiscal. Impactul unei eventuale creșteri de impozite nu va fi pe persoanele cu venituri mici.
Pe de altă parte, trebuie să ținem cont că este vorba și de o chestiune de inechitate ca impozitele să fie la fel în UAT-uri diferite și ca nivel de trai și ca nivel de dezvoltare economică”, a declarat Adrian Câciu, ministrul de Finanțe, la Guvern.
