România nu se află într-o situație economică de invidiat. Este o campioană a inflației, fiind posibil să încheie anul cu o rată a inflației de 10%. Șansa ei de a ajunge la dezideratul de 7% este aceea de a lua măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar. Iar una dintre ele ar putea fi scumpirea benzinei și motorinei din toamnă.
Actualmente, șoferii români au scăpat de cele mai mari prețuri la combustibili din ultimii ani. Astfel, nu mai este ca în 2022, când combustibilul se apropia vertiginos de 9 lei/litru. Totuși, prețurile din momentul de față nu sunt nici ele foarte scăzute. La pompe, șoferii trebuie să plătească între 6,62 și 6,80 lei pentru litrul de benzină și între 6,64 și 6,75 lei pentru litrul de motorină. Dacă s-ar majora acciza, românii ar scoate în primă fază cel puțin 10 bani în plus din buzunar.
Ce părere au analiștii economici
Consensul în rândul economiștilor este acela că deficitul bugetar s-ar ameliora în acest caz, însă numai pentru o perioadă scurtă:
„Știm doar un singur lucru, țara asta are nevoie de bani, iar creșterea accizelor într-adevăr va aduce mai mulți bani la buget, dar, atenție, numai pe termen scurt. Odată crescând prețul carburanților, lumea nu o sa mai cumpere atât de mult”, a declarat analistul economic Adrian Negrescu.
Un alt risc asociat cu creșterea accizelor este acela că ar putea avea loc scumpiri în lanț.
Cum ar putea ieși România din impas
Date fiind scenariile sumbre de final de an, există mai multe măsuri vehiculate pentru diminuarea deficitului bugetar imens. Deși anumite estimări arătau ca rata inflației va scădea la o singură cifră, ba chiar la 7% într-o primă fază, iar în 2024, spre 2,5%, s-ar părea că România va rămâne la 10% dacă nu face rapid o mișcare. O altă hotărâre care s-a dat recent este aceea ca facilitățile fiscale pentru anumite sectoare să fie anulate.
Întrebat de ce este inflația atât de accentuată în țara noastră, Adrian Negrescu a făcut o declarație amplă la România TV:
„Cauzele inflației sunt diverse. Suntem în al treilea an după pandemie în care firmele au făcut diverse investiții ca să protejeze populația și spuneam de pe atunci că aceste cheltuieli vor fi reflectate în costuri.
Apoi, observăm că în zona de salarii cheltuielile cu salariile au depășit o creștere de 15%, prin urmare acele salarii se reflectă în prețuri. Și aici fac o completare, nu este rău că cresc salariile, este minunat pentru salariații din România, problema apare când salariile se plătesc pentru nemuncă”.
Așadar, economistul consideră că unele dintre salariile majorate nu reflectă nivelul de productivitate care s-a înregistrat în mod real. Un alt motiv al contextului inflaționist este, însă, încercarea de repunere pe picioare după anii de pandemie, dar și după izbucnirea războiului de la granița cu România.
