Banca Centrală Europeană și-a continuat joi eforturile agresive de combatere a inflației, majorând dobânzile cu o jumătate de punct procentual, până la cel mai ridicat nivel din 2008, și promițând o nouă creștere de jumătate de punct în martie.
“Consiliul Guvernatorilor a decis majorarea celor trei dobânzi-cheie ale BCE cu 0,50%. În acest context, ratele dobânzilor principalelor operaţiuni de refinanţare, instrumentului marginal de creditare şi depozitelor au fost majorate până la nivelurile de 3,00%, 3,25% şi 2,50%, cu efect din 8 februarie 2023”, a transmis BCE într-un comunicat.
Chiar dacă rata globală a inflației din zona euro pare să fi atins un nivel maxim, Christine Lagarde, președintele băncii, a vorbit cu fermitate despre angajamentul B.C.E. de a eradica presiunile inflaționiste persistente. „Știm că mai avem teren de parcurs”, a declarat aceasta. „Știm că nu am terminat”.
BCE încearcă să amâne creșterea inflației prin majorarea dobânzilor
După un start inițial lent, ca răspuns la o creștere constantă a inflației anul trecut, banca centrală a început să majoreze ratele dobânzilor în iulie. De atunci, a întreprins cea mai rapidă înăsprire monetară din istoria sa de două decenii încoace.
Însă, după mișcarea de joi, investitorii pariază că se întrevede un sfârșit. Obligațiunile europene s-au redresat, iar randamentele lor au scăzut puternic, deoarece analiștii au prognozat că Banca Centrală Europeană va mai majora dobânzile doar de câteva ori.
Traderii au avut reacții similare după creșterile de dobândă operate miercuri de Rezerva Federală a SUA și mai devreme, joi, de Banca Angliei, chiar dacă B.C.E. nu a majorat dobânzile la fel de mult ca aceste două bănci.
„Situația este foarte diferită de la o țară la alta, dar există tendințe comune aici, și anume, în esență, că suntem mai aproape de vârful ratelor dobânzilor”, a declarat Frederik Ducrozet, șeful departamentului de cercetare macroeconomică de la Pictet Wealth Management.
Banca centrală a majorat joi rata dobânzii la depozite la 2,5%, iar piețele pariază că vârful va fi în jurul valorii de 3,3%. Randamentul obligațiunilor italiene pe 10 ani a scăzut cu 0,4 puncte procentuale, la 3,89%, cea mai abruptă scădere a randamentelor din martie 2020, iar randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani a scăzut cu aproximativ 0,2 puncte procentuale, la 2,07%.
Datele recente au sugerat că inflația în zona euro a atins un vârf în octombrie, la 10,6%, dar factorii de decizie politică au insistat joi că bătălia împotriva inflației ridicate din regiune încă nu a fost câștigată. Miercuri, datele au arătat că rata anuală a inflației în zona euro a scăzut la 8,5% în ianuarie, de la 9,2% în luna precedentă.
Inflația în mai multe state europene a crescut luna trecută
În mai multe țări europene, printre care Franța și Spania, rata inflației a crescut în ianuarie. Inflația de bază, o măsură urmărită îndeaproape de factorii de decizie politică, deoarece indică cât de adânc este încorporată creșterea prețurilor în economie, rămâne încă foarte ridicată. În ianuarie, rata anuală a inflației de bază, care exclude prețurile la alimente și energie, a fost de 5,2%, menținându-se la un nivel record.
Europenii se confruntă cu condiții financiare stricte, dar regiunea a fost surprinzător de rezistentă la recentele turbulențe economice, chiar și în condițiile în care războiul din Ucraina continuă și în al doilea an. Datele publicate marți au arătat că țările care folosesc moneda euro au prevenit o recesiune la sfârșitul anului trecut, iar alți indicatori economici sugerează că perspectivele sunt mai bune decât se așteptau în urmă cu doar câteva luni, în mare parte datorită faptului că prețurile la gazele naturale au scăzut de la vârful atins în august, scrie The New York Times.
Cum afectează acest lucru afacerile din România
BCE crede că menținerea ratelor dobânzilor la niveluri limitative va ajuta la reducerea inflației prin limitarea cererii, precum și la protejarea împotriva riscului unor valori crescute persistente ale așteptărilor de inflație. Deciziile viitoare ale Consiliului.
În 2022, pentru a evita creșterea continuă a dobânzilor, mulți români din mediul de afaceri au revenit la preferința pentru împrumuturile în valută. Aceasta a dus la cea mai mare creștere anuală a împrumuturilor în valută din ultimii cel puțin 15 ani. Modificarea comportamentului mediului de afaceri din România a dus la un sold al împrumuturilor în valută contractate de firme din România de peste 88 de miliarde de lei la sfârșitul anului 2022, cu o creștere de 43% față de 31 decembrie 2021, potrivit Studii Financiare.
