Unele categorii de bugetari vor beneficia de o majorare a salariului de 10%. Acestea se vor aplica în raport cu nivelul lunii decembrie 2023. Creșterea se va aplica în două etape. Mai exact, beneficiarii vor primi o creștere în luna iunie a acestui an, iar mai apoi una în septembrie 2024.
Majorarea acestora salarii va avea un impact bugetar de 1,127 miliarde de lei, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență. Acesta a fost lansat în dezbatere publică în ziua de marți, 21 mai, pe site-ul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
Care sunt bugetarii vizați
În nota de fundamentare a acestui proiect se precizează care sunt bugetarii vizați de această măsură. Conform documentului, este vorba despre familiile ocupaţionale de funcţii bugetare din Anexa nr. III – Cultură, Anexa nr. IV – Diplomaţie, Anexa V, Capitolul VI – personalul cu funcţii de conducere şi de execuţie din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi al oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale, Anexa nr. VII – personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, din cele aflate în coordonarea prim-ministrului, precum şi din cele aflate sub controlul Parlamentului, Anexa VIII – Administraţie, inclusiv pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului din unităţile administrativ-teritoriale de până la 20.000 de locuitori, respectiv poziţiile 21-28 din lit. C ale anexei nr. IX.
Mai mulți bani pentru bugetari de la Mediu
De asemenea, un alt lucru care se mai prevede este ca angajații agențiilor județene pentru protecția mediului şi agenţiei pentru protecţia mediului municipiului Bucureşti să primească o remunerație corespunzătoare funcțiilor publice de stat care sunt prevăzute la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.
„Se va reglementa posibilitatea angajatorilor de a putea deconta lucrătorilor care folosesc în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru achiziţia de dispozitive de corecţie speciale, în limita sumei de 500 lei/persoană.
Se va înfiinţa Comisia Centrală pentru Drepturi Salariale instituită prin ordin comun al ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale, ministrului Finanţelor şi ministrului Justiţiei, pentru soluţionarea unor aspecte de natură tehnică în vederea corectei aplicări a situaţiilor semnalate şi pentru dezlegarea unor chestiuni privind drepturile de natură salarială”, se menționează în document.
De unde vin banii pentru bugetari?
Majorarea cheltuielilor bugetare aferente va fi acoperită prin mai multe modalități. Un prim lucru care va contribui la acoperire este procesul de reorganizare instituțională. Va mai contribui și creșterea gradului de ocupare a forţei de muncă. Dar şi a plăţii contribuţiilor la BASS şi a impozitului pe venit.
Nu în ultimul rând, două modalități prin care se va acoperi creșterea cheltuielilor sunt majorarea gradului de colectare. La acesta se adaugă reducere cheltuielilor cu bunurile și serviciile.
Creșterile salariale în mai multe sectoare
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, care au inițiat acest proiect de lege, justifică demersul prin faptul că Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 128/2023. Aceasta introduce măsuri privind salarizarea personalului din învățământ și alte sectoare bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197/29 decembrie 2023, prevede creșteri salariale în sistemul național de educație. Aceste creșteri vizează personalul didactic, personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic.
De asemenea, s-a reglementat stabilirea nivelului de salarizare pentru funcționarii publici și personalul contractual din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor aflate în subordinea și sub autoritatea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MMSS). El se va afla la același nivel de salarizare ca și personalul din instituțiile sub autoritatea cărora funcționează. Aceste instituții includ Casa Națională de Pensii Publice, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspecția Muncii și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.
Măsuri pentru Ministerul Sănătății
De asemenea, o astfel de măsură s-a luat în calcul și pentru Ministerul Sănătății. Dar și pentru direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, Ministerul Culturii şi direcţiile pentru cultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi structurile subordonate, Institutul Naţional de Statistică şi structurile subordonate.
În cazul instituțiilor prefectului, această măsură s-a luat în calcul pentru mai mulți angajați. Este vorba despre funcţionarii publici şi personalul contractual, cu excepţia serviciului public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, serviciului public comunitar de paşapoarte şi a funcţiilor de demnitate publică, drepturile salariale au fost stabilite la nivelul celor prevăzute pentru Secretariatul General al Guvernului. S-a stabilit și o regulă generală.
Mai exact, s-a luat în considerare în aplicare ca acestea nu vor trece de salariile din structurile supraordonate.
Diferențe salariale
„În această etapă, se constată încă diferenţe salariale manifestate între funcţii din administraţia publică centrală şi unele structuri subordonate ale acestora din teritoriu şi prin raportare la complexitatea muncii exemplifică prin agenţiile judeţene pentru protecţia mediului şi agenţia pentru protecţia mediului municipiul Bucureşti.
De asemenea, a fost analizat nivelul de salarizare a personalului din aparatul de specialitate al primarului din unităţile administrative-teritoriale cu până la 20.000 de locuitori, raportat la nivelul de salarizare din administraţia publică locală. Din această perspectivă se impune recunoaşterea principiului importanţei muncii şi a nivelului de specializare dobândit de-a lungul timpului de aceste categorii de personal bugetar”, se mai arată în Nota de fundamentare, conform ziare.com