În blocul comunitar european există anumite disensiuni în privința sancțiunilor impuse Federației Ruse. Surse politice din UE citate de Mediafax susțin că Ungaria și Polonia duc o adevărată dispută în privința politicilor de sancționare a Moscovei pentru agresiunea din Ucraina.
Președintele polonez Andrzej Duda face front comun cu statele baltice pentru a impune o nouă serie de sancțiuni menite să lovească aparatul propagandistic al Kremlinului, în timp ce Budapesta solicită încă odată eliminarea de pe lista europeană numele a mai multor oligarhi ruși.
În septembrie trecut, executivul condus de Viktor Orban a încercat din răsputeri să elimine de pe lista neagră a Europei numele a trei magnați ruși fiind vorba de Alișer Usmanov, Piotr Aven și Viktor Rașnikov. Lista este completată de alți șase printre care se numără Dmitri Mazepin, Grigori Berezkin și Viatcheslav Moshe Kantor, toți cei menționați fiind apropiați ai liderului de la Kremlin, Vladimir Putin.
Sancțiunile aplicate Rusiei vor expira la jumătatea lunii martie
Sancțiunile adoptate vor expira la jumătatea martie, urmând ca reluarea acestora să fie revalidate în unanimitate, fapt ce-i oferă Ungariei posibilitatea de a practica șantajul politic, în aceste condiții Polonia alături de statele baltice au organizat un protest formal în cadrul întâlnirii ambasadorilor celor 27 de țări.
„Considerăm încercările de a scoate unele persoane de pe lista sancțiunilor drept o încălcare a acordurilor încheiate anterior”, au explicat sursele diplomatice europene. Budapesta a fost singura capitală europeană din cadrul UE care a organizat o consultare națională în legătură cu sancțiunile impuse Rusiei.
Comisia Europeană a respins luni (16 ianuarie) rezultatele controversatei consultări guvernamentale din Ungaria privind sancțiunile UE împotriva Rusiei publicate în weekend. Potrivit rezultatelor consultării care a durat o lună, aproximativ 97% dintre respondenți au respins mai multe aspecte ale politicii de sancțiuni a UE, în special măsurile care vizează energia.
97,5% dintre respondenți au declarat că sunt împotriva sancțiunilor UE privind petrolul rusesc, iar aproximativ 97,6% se opun măsurilor împotriva importurilor de gaz rusesc și a altor resurse.
Chestionarul a fost descris anterior ca fiind înșelător de către observatori, din cauza etichetării măsurilor punitive ale blocului ca fiind „sancțiuni de la Bruxelles” sau impuse de „liderii de la Bruxelles”, omițând în același timp faptul că acestea au fost aprobate de toate statele membre ale UE, inclusiv de Ungaria, potrivit euractiv.com.
Poziția Uniunii Europene
Cu toate acestea, Comisia Europeană a remarcat „participarea foarte scăzută a cetățenilor consultați”, a declarat reporterilor de la Bruxelles purtătorul principal de cuvânt al UE pentru afaceri externe, Peter Stano. Mai puțin de 1,4 milioane de alegători din cei 8,2 milioane de alegători înregistrați în Ungaria au participat la procesul de consultare care s-a desfășurat între 14 octombrie și 15 decembrie, potrivit cifrelor oficiale.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a criticat mult timp poziția UE față de Moscova în timpul conflictului, spunând că sancțiunile au afectat blocul fără a slăbi Rusia sau a ajuta Ucraina. Balázs Orbán, principalul consilier al premierului Viktor Orbán, a declarat totuși că „rezultatele vorbesc de la sine”.
„Bruxelles-ul trebuie să își revizuiască politica de sancțiuni și să găsească o nouă strategie. Avem nevoie de pace, și nu de noi sancțiuni”, a adăugat consilierul. Ungaria a jucat deja în decembrie opțiunea liderilor UE și a Comisiei Europene de a evalua potențial impactul sancțiunilor impuse de bloc asupra Rusiei asupra statelor membre individuale, în special în contextul crizei energetice în curs.
