Inflația dă mari bătăi de cap nu doar populației, afectată de scăderea puterii de cumpărare, ci și băncilor și Guvernelor. Cele mai mari creșteri salariale au fost trecute în dreptul angajaților din domeniul transporturilor navale și lucrătorilor din industria alimentară.
La polul opus, cele mai mici creșteri au fost înregistrate în domeniul tranzacțiilor imobiliare, unde drepturile salariale au fost majorate cu 0,5% față de luna martie a anului 2022, în condițiile în care rata inflației a fost de peste 10%, puterea de cumpărare a angajaților din domeniile amintite a scăzut drastic, spre deosebire de angajații din transporturile navale, ale căror lefuri s-au majorat cu peste 33% în ultimele 12 luni.
Salariul mediu net a fost în luna martie de 4.544 de lei
În luna martie an curent, salariul mediu net a fost de 4.544 de lei mai mare cu 284 de lei față de luna precedentă. Personalul angajat în fabricarea produselor din tutun au încasat cele mai mari lefuri aproximativ 11.000 de lei în timp ce angajații din Horeca au obținut venituri salariale lunare în cuantum de 2.430 de lei.
În privința profesorilor și a personalului din învățământ, aceștia au câștigat în martie 2023 mai mult cu 6,8% față de luna precedentă, cei din administrație publică cu 3,1%, iar angajații din sănătate și asistență socială au primit mai mult cu 1,8%, datorită vouchere de vacanță.
Raportat la nivel global, salariile cresc peste tot în lume, fapt ce pune mai multă presiune pe angajatori care sunt nevoiți să acopere costurile inflației, care de altfel nu sunt mici.
De exemplu, în Statele Unite, cel mai mare angajator privat Wallmart a crescut salariul minim pe oră până la 14 dolari, stabilindu-se astfel un nou nivel de plată. În Marea Britanie, creșterea salariilor în sectorul privat se apropie de 7%, în timp ce în sectorul public s-a operat o majorare de 5,3%. În țări precum Europa și Ungaria, Hotnews informează că majorarea salarială a atins două cifre.
Spirala prețuri-salarii
În Japonia, personalul activ pe piața muncii nu au mai beneficiat de creșteri salariale de ani buni de zile, dar chiar și în aceste condiții marii angajatori analizează structura salarială a angajaților. Pe de altă parte, toate aceste creșteri salarial dau mari bătăi de cap bancherilor centrali care fac tot ce le stă în putință să micșoreze rata inflației.
„Chiar și după ce presiunea din energie și pandemia se estompează . . . inflația salarială va fi un factor principal al inflației prețurilor în următorii câțiva ani”, a precizat Philip Lane, economist șef la Banca Centrală Europeană.
Totuși, partea plină a paharului constă în faptul că băncile centrale nu se confruntă cu ceea ce bancherii numesc „spirala prețuri-salarii”, o situație specifică anilor 70, rezolvată de altfel de șeful Rezervei Federale de atunci, Paul Volcker, dar cu prețul unei crize financiare extrem de severă. „Nu vedem încă o spirală salariu-prețuri. Dar ideea este . . . odată ce o vezi, ai deja o problemă serioasă. Asta este ceva ceea ce nu putem permite să se întâmple”, a precizat Jay Powell actualul președinte al Rezervei Federale din SUA.
Principala problemă care rezidă din actualul context economic se rezumă la următoarea întrebare: „Piața muncii va încetini suficient pentru a reduce creșterea salariilor sau dacă băncile centrale vor simți nevoia să crească în continuare ratele dobânzilor și să le mențină la un nivel ridicat pentru mai mult timp pentru a genera pierderi de locuri de muncă și presiuni financiare”, potrivit Financial Times.
În Franța, Germania și Spania, creșterea salarială din 2022 a fost extrem de mică, dar sunt foarte mari șanse ca acest lucru să se schimbe pe parcursul acestui an, deoarece sindicatele renegociază acordurile sectoriale multianuale.
