Din data de 1 octombrie, se preconizează o creștere cu 10% a salariului minim pe economie, conform deciziei guvernului. În plus, Executivul are în vedere o măsură similară și pentru salariile din sectorul construcțiilor. Aceste inițiative evidențiază eforturile de a îmbunătăți condițiile salariale pentru lucrători și a asigura o remunerație adecvată în diverse domenii.
Totuși, ajustările propuse vin la pachet cu unele schimbări în legislația referitoare la avantajele acordate angajaților. Mai exact, tichetele de vacanță vor fi eliminate pentru angajații cu salarii care depășesc 10.000 de lei brut. De asemenea, se plănuiește revizuirea facilităților fiscale pentru industria IT, o mișcare care urmărește o reglementare mai atentă a acestui domeniu în contextul fiscal.
Echilibrând veniturile și beneficiile în economia României
Aceste măsuri reflectă intenția guvernului de a echilibra aspectele legate de veniturile salariale și de a optimiza sistemul de beneficii acordate angajaților. Cu toate că schimbările pot avea un impact variabil asupra diferitelor categorii de angajați și industrii, ele constituie parte a eforturilor de a menține un cadru fiscal echilibrat și adaptat la nevoile actuale ale economiei și forței de muncă. Se preconizează că salariul minim pe economie va cunoaște o creștere la 3.300 lei brut, în comparație cu nivelul actual de 3.000 de lei. În paralel, salariul minim din sectorul construcțiilor va înregistra o ajustare la 4.500 lei brut, depășind astfel suma de 4.000 de lei, care este valoarea actuală.
O altă inițiativă în discuție este reprezentată de comasarea unor instituții, având ca scop optimizarea și eficientizarea funcționării acestora. De asemenea, se ia în considerare eliminarea acordării tichetelor de vacanță pentru salariile care depășesc suma de 10.000 lei brut. În ceea ce privește industria IT, sunt propuse ajustări ale facilităților fiscale existente. Este important de menționat că toate aceste propuneri necesită aprobarea Comisiei Europene, un pas ce va fi abordat în cadrul negocierilor ce urmează să aibă loc în săptămâna viitoare.
Cu puțin peste un an rămâne României pentru a dezvolta un sistem predictibil de calcul al salariului minim pe economie, în conformitate cu cerințele Directivei europene privind stabilirea unor salarii minime adecvate în cadrul Uniunii Europene. Comisia Europeană propune ca referință standard să se ajusteze salariul minim pe economie la 60% din salariul median (adică venitul situat la mijlocul distribuției salariale) sau la 50% din salariul mediu (suma tuturor salariilor împărțită la numărul de angajați).
În cazul României, aplicarea unei indexări bazate pe salariul median, utilizând datele curente despre venituri, ar duce la rezultatul paradoxal de o posibilă scădere a salariului minim. Această situație pare însă irealizabilă în conformitate cu prevederile directivei menționate. Această aparentă contradicție poate fi explicată prin faptul că, în ciuda creșterilor înregistrate în venituri, încă există un număr semnificativ de români care primesc salariul minim pe economie. Această realitate afectează valoarea mediană a salariilor, trăgând-o în jos.
Direcția salariilor minime în România
Astfel, contextul actual evidențiază necesitatea unor eforturi suplimentare pentru a echilibra distribuția veniturilor și pentru a ridica nivelul salariilor în ansamblu. Aceste măsuri se vor dovedi esențiale pentru a asigura o interpretare corectă și aplicabilă a directivelor europene în ceea ce privește salariile minime adecvate în România. Pe lângă reglementarea salariilor, directiva încurajează promovarea negocierilor colective și îndeamnă statele cu o rată de acoperire sub 80% să dezvolte strategii pentru a se apropia de acest prag. În prezent, în România, gradul de acoperire este de doar 32%. Există o abordare simplistă prin care țara poate ajunge la acest nivel prin implementarea unui contract unic de negociere colectivă la nivel național, similar cu cel existent până în 2011.
Însă, într-o manieră mai constructivă și eficientă, ITM (Inspectoratul Teritorial de Muncă) ar putea să contribuie la atingerea cu seriozitate a pragului de 80%. În cazul companiilor cu minimum 10 angajați, inițierea negocierilor colective ar putea fi obligatorie. În ceea ce privește încheierea negocierilor, aceasta să rămână opțională, însă ITM ar putea juca un rol activ în monitorizarea fiecărei companii, investigând motivele pentru care negocierile nu au început sau nu au fost finalizate.
Deși Comisia Europeană susține negocierile colective ca o modalitate de reducere a inechităților sociale, nu toți împărtășesc aceeași opinie. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în care România este pe cale să se integreze, oferă sfaturi de prudență în acest sens. În plus, analistul economic Aurelian Dochia subliniază că directiva pare să fie puțin desueta, mai ales în ceea ce privește prevederile legate de negocierile colective.
Cu mai puțin de un an până la termenul limită, România se confruntă cu aplicarea unei directive europene referitoare la ,,salariul minim adecvat”. Într-o țară în care veniturile se numără printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, unde aproape jumătate dintre angajați câștigă salariul minim sau puțin peste acest prag, și în care liderii politici folosesc retorica ,,sclavilor moderni ai Europei”, există speranța că salariile vor cunoaște o apropiere semnificativă față de nivelul din Vestul Europei.
Mitul creșterii salariale minime
Cu toate acestea, această speranță este substanțial nejustificată, așa cum vom constata în continuare, dar poate fi cu ușurință exploatată în scop electoral, întrucât transpunerea și aplicarea directivei coincid cu anul electoral de amploare, 2024. În realitate, pentru România, Directiva europeană privind salariul minim adecvat nu se axează exclusiv pe salariu, ci mai degrabă pe încurajarea negocierilor colective, pe care Comisia Europeană le vede ca pe o soluție potențială pentru atenuarea inechităților sociale, aflate în creștere în ultimii ani și agravate de pandemie și de modificările aduse pieței muncii.
Directiva europeană nu impune României să majoreze salariul minim la un nivel predefinit și nici nu vizează o aliniere a veniturilor între est și vest – o astfel de abordare ar fi într-adevăr nerealistă. Cerința Comisiei Europene constă în ajustarea metodei de stabilire a salariului minim în fiecare țară, luând în considerare atât bunăstarea populației, cât și nivelul de productivitate al economiei.
Aceste aspecte nu sunt simple cuvinte lipsite de conținut. Modul în care se realizează calculele este crucial, deoarece, dacă aplicăm datele oficiale privind salariile din România în conformitate cu sugestiile Comisiei referitoare la stabilirea salariului minim, rezultă paradoxal că veniturile minime ar scădea, o situație evident imposibilă în contextul directivei menționate. Această incongruență subliniază importanța metodei de calcul și, mai important, necesitatea reevaluării acesteia, conform romaniatv.net.
