Angajații japonezi câștigă doar trei sferturi din salariul colegilor din țările dezvoltate la peste 30 de ani de la explozia bulei activelor. Toyozawa, un reprezentant de vânzări în domeniul publicității din Tokyo, nu are o situație mult mai bună astăzi decât atunci când a început să lucreze la compania sa în 2001.
Timp de ani de zile, salariul lui Toyozawa a crescut în creșteri anuale de 1% și, la fel ca mulți salariați japonezi aflați la vârsta de pensionare sau care se apropie de aceasta, câștigurile sale s-au inversat de când a împlinit 55 de ani în urmă cu doi ani.
„Mi-aș dori ca firma mea să recunoască cât de mult muncesc și mi-aș dori ca ea să aprecieze munca pe care o fac”, a declarat Toyozawa, care a cerut să fie menționat doar cu numele de familie, pentru Al Jazeera.
Creșteri de nimic, după ani de muncă
Situația lui Toyozawa este comună în Japonia, unde mai mult de trei decenii de stagnare economică au dus la una dintre cele mai slabe creșteri salariale din lumea dezvoltată. Lucrătorii japonezi au luat acasă un salariu mediu de 41.509 dolari în 2022 în termeni de paritate a puterii de cumpărare, aproape neschimbat față de 40.379 dolari în 1991, potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
În timp ce salariile din Japonia au crescut cu doar 2,8% în această perioadă, salariul mediu în cadrul OCDE a urcat cu 32,5%. În prezent, angajații japonezi câștigă doar aproximativ trei sferturi din salariul omologilor lor din țările dezvoltate.
Creșterea stagnantă a salariilor din Japonia a fost o bătaie de cap pentru factorii de decizie politică din a treia cea mai mare economie a lumii, de la spargerea pieței bursiere și a bulei imobiliare la începutul anilor 1990.
Prăbușirea, împreună cu un yen puternic, o productivitate scăzută a muncii, o populație în scădere și decizii politice controversate, cum ar fi creșterea impozitelor pe consum, a fost acuzată de o spirală de decenii de scădere a prețurilor care a început abia recent să se inverseze.
„Pentru a atinge o rată de creștere sustenabilă a salariilor ridicate, avem nevoie de o îmbunătățire a productivității muncii. Din păcate, rata de creștere a productivității muncii a scăzut considerabil în [ultimii] 30 sau 40 de ani”, a declarat pentru Al Jazeera Takahide Kiuchi, economist la Institutul de Cercetare Nomura din Tokyo.
Va ajunge creșterea salarială o „chestiune de normalitate” în Japonia?
Premierul japonez Fumio Kishida s-a angajat să abordeze cu prioritate problema stagnării salariilor, astfel încât lucrătorii să primească creșteri salariale ca „o chestiune de normalitate”. Kishida a făcut presiuni pentru o creștere record a salariului minim la 1.000 de yeni (7,21 dolari) și, la fel ca și predecesorii săi recenți, a subliniat necesitatea de a reforma piața rigidă a muncii din țară, care în mod tradițional garanta un loc de muncă pe viață, și de a crește rata scăzută cronică a natalității.
Kishida, care a lucrat în finanțe înainte de a intra în politică, a pus o mare parte din responsabilitatea pentru rezolvarea problemei la picioarele angajatorilor, pe care i-a îndemnat în mod repetat să ofere salarii mai generoase și i-a acuzat că nu împart în mod echitabil câștigurile obținute în urma deceniilor de profituri corporative robuste.
„Nucleul unui ciclu economic virtuos se află în creșterea salariilor”, a declarat el în timpul unei întâlniri cu grupurile de afaceri în ianuarie. „Solicit creșteri salariale care să bată inflația, iar guvernul va susține astfel de eforturi.” Firmele japoneze au ținut cont de apelurile lui Kishida, cel puțin pentru moment.
Cea mai mare creștere din 1993 până în prezent
La începutul acestei luni, Rengo, cel mai mare sindicat umbrelă din Japonia, a publicat un sondaj care a arătat că cei mai mari angajatori au fost de acord cu o creștere medie a salariilor de 3,58% pentru acest an, ceea ce ar fi cel mai mare salt din 1993 încoace. În luna mai, salariile nominale ale lucrătorilor au crescut cu 2,5%, potrivit datelor Ministerului Muncii, cea mai mare creștere din ultimii 28 de ani.
Chiar și așa, inflația, care acum se află la cel mai ridicat nivel de la începutul anilor 1980, după decenii de scădere a prețurilor, a înghițit aceste câștiguri, în timp ce salariile reale au scăzut cu 1,2 la sută.
„Cred că accelerarea ridicată a salariilor din acest an va fi un eveniment temporar. Cred că nu va duce neapărat la o accelerare sustenabilă a salariilor”, a declarat Kiuchi, economistul Institutului de Cercetare Nomura.
Pentru unii proprietari de afaceri japonezi, în special cei care conduc întreprinderi mici și mijlocii, apelurile guvernului pentru pachete salariale mai mari se simt în afara realității climatului economic.
Takuya Maeda, proprietarul firmei de consultanță în domeniul securității cibernetice Aslink Communications din Tokyo, a declarat că și-ar dori să poată oferi salarii mai mari, dar nu poate oferi decât majorări anuale de aproximativ 2,5 la sută angajaților săi cu cele mai bune performanțe.
„Sunt de acord cu premierul Kishida că în Japonia costurile de trai și necesitățile, cum ar fi energia electrică, sunt din ce în ce mai mari, așa că este firesc să creștem salariile. Dar, în același timp, este dificil pentru noi să o facem, deoarece clienții noștri nu sunt dispuși să ne plătească mai mult, așa că suntem blocați. Premierul Kishida nu cunoaște întreaga situație. Poate că a avut șansa de a purta multe discuții cu companii mai mari, dar acestea nu cunosc vocile reale, precum cea a companiei noastre și a companiilor mici și mijlocii care suferă.”, a declarat Maeda pentru Al Jazeera.
Digitalizare
Maeda a declarat că guvernul va trebui să întreprindă reforme majore, inclusiv să faciliteze angajarea și concedierea angajaților, dacă dorește cu adevărat să stimuleze creșterea salariilor.
„Aceasta este una dintre marile probleme cu care trebuie să se confrunte guvernul japonez. Nu cred că o vor face pentru că nu se aliniază cu cultura japoneză să facă schimbări dramatice. Japonezii nu demonstrează prea mult în comparație cu alte țări. Dar dacă s-ar întâmpla asta, ați vedea demonstrații peste tot”, a spus el.
Martin Shulz, economistul șef de politici la Fujitsu, a declarat că firmele japoneze recunosc din ce în ce mai mult că trebuie să ofere salarii mai bune pentru a stimula productivitatea și pentru a-și crește cota de piață, în special angajaților tineri cu înaltă calificare.
„Acum, odată cu digitalizarea, văd că productivitatea crește, așa că pot plăti salarii mai mari celor care susțin productivitatea mai mare și trebuie să o facă, pentru că sunt [angajați] mai tineri pe care trebuie să-i angajeze pe piață”, a declarat Shulz pentru Al Jazeera.
Shulz a spus că firmele ar trebui să facă mai mult pentru a aduce femeile în funcții de nivel mediu și superior și să introducă politici de muncă mai favorabile familiei pentru a contribui la extinderea forței de muncă, care se reduce din cauza îmbătrânirii rapide a populației.
„Acest lucru necesită încă o schimbare culturală destul de mare”, a spus el.
Pentru lucrătorii care se apropie de finalul carierei, precum Toyozawa, trecerea la o forță de muncă mai productivă, care necesită angajarea unor angajați mai tineri și cu înaltă calificare, s-ar putea dovedi a fi o pastilă amară de înghițit.
„Ceea ce încearcă să facă este să plătească mai mult pentru oamenii calificați, cum ar fi acei copii, și să reducă salariul mediu al muncitorului. Cred că acesta este motivul pentru care sunt blocat. Oamenii care se pricep foarte bine la lumea digitală primesc un salariu mai mare decât mine.”, a declarat Toyozawa, descriind un aflux de tineri angajați pricepuți în domeniul digital la firma sa de publicitate.
