Infofinanciar > Info > Creștere vertiginoasă a dobânzilor la creditele în lei
Info

Creștere vertiginoasă a dobânzilor la creditele în lei

dobanzi Sursa foto Stiri Bancare
Sursa foto: Stiri Bancare

Conform informațiilor publicate de Banca Națională a României, indicele ROBOR a înregistrat joi o creștere de 5,62%pe an de la 5,57%, valoare înregistrată în ziua anterioară.

Cel mai mare nivel pe care l-a avut indicele ROBOR, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă a fost în data de 6 martie 2013, atingând o cotă de 5,63% pe an.

La începutul anului 2022, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02%, potrivit Agerpres.

Indicele ROBOR este în creștere

Indicele la 6 luni este utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă. El a urcat la 5,87% pe an de la 5,78%. Indicele ROBOR la 12 luni s-a majorat de la 6,03% la 6,05% miercuri.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor, reglementat de OUG 19/2019 este calculat ca o media aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din  trimestrul IV 2021. Acesta este de 1,86% pe an, înregistrând o creștere de la 1,17%.

În luna mai a anului 2019, a intrat în vigoare  OUG 19/2019. Aceasta modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobândă variabilă. Ordonanța 19 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor pe baza tranzacțiilor interbancare.

Cel mai mare avans al dobânzii într-o ședință

Săptămâna trecută Banca Națională a României a decis majorarea dobânzii de referință cu 0,75%, fiind cel mai mare avans într-o singură ședință din ultimii 14 ani.

Astfel, dobânda a urcat la 3,75%, în încercarea BNR de a ține sub control inflația. A fost a patra majorare a dobânzii în acest an.

 Creșterea accelerată a dobânzilor se datorează majorării inflației. Prețurile la energie electrică, la gaze, la benzină au explodat, iar acest lucru a dus la o creștere bruscă a inflației.

Creșteri provocate de război

În pofida costurilor măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie și ale măsurilor de sprijinire a refugiaților ucraineni, se preconizează că deficitul public agreat din UE va continua să scadă în 2022 și 2023, datorită retragerii în continuare a măsurilor temporare de sprijin legate de COVID-19.

Riscurile la adresa previziunilor privind activitatea economică și inflația depind în mare măsură de evoluția războiului și, în special, de impactul acestuia asupra piețelor energiei.

Având în vedere gradul ridicat de incertitudine, previziunea de referință este însoțită de o analiză de scenariu bazată pe modele, care simulează impactul creșterii prețurilor la produsele energetice de bază, precum și impactul unei întreruperi totale a aprovizionării cu gaze din Rusia.