Studiul, numit „Politicile eronate ne scumpesc viaţa”, a fost realizat de trei profesori universitari din Bucureşti şi Cluj-Napoca. În acesta este analizată evoluţia preţurilor din ultima perioadă. Una dintre concluziile acestui raport sună așa: majorarea galopantă înregistrată în ultima vreme la preţurile de consum „este cauzată în foarte mare măsură de intervenţia Guvernului”.
Autorii studiului susțin că statul român a luat decizii greşite în trei domenii. Cele mai puternice efecte directe asupra nivelului de trai se pot vedea în locuinţe, combustibili şi energie, acestea fiind sectoarele cele mai grav afectate.
Scumpirea carburanților
Studiul constată că creșterea prețului la carburanți are un impact major asupra nivelului de trai al populației. Unul dintre autorii studiului, Radu Nechita, de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, spune că prin aplicarea unei formule de calcul a accizelor la carburanţi corelată cu cursul valutar se ajunge la creşteri de tarife, iar în aceste condiţii se ajunge într-un „cerc vicios care contribuie şi mai mult la scumpirea produselor şi serviciilor şi la pierderea puterii de cumpărare a românilor”.
„Taxele şi accizele aplicate producţiei, distribuţiei şi comercializării carburanţilor în România sunt responsabile pentru o parte însemnată a preţului plătit de consumatorii finali. Acciza pentru benzină este de 2.458,10 lei/tonă (1,89 lei/litru), iar acciza pentru motorină este de 2.052,89 lei/tonă (1,73 lei/litru). În data de 25 aprilie 2022, un litru de benzină costa „la pompă”, în medie, 7,84 lei, iar motorina 8,72 lei. Fără TVA şi fără accize, litrul de benzină ar fi costat 4,7 lei, iar cel de motorină 5,6 lei. Rezultă că nu mai puţin de 39% din sumele plătite pentru benzină, respectiv 36% din cele pentru motorină merg către bugetul de stat în contul TVA şi al accizelor”, arată studiul.
Rzboiul nu poate fi un pretext
Autorii studiului mai spun că „situaţia generală, marcată de pandemia de Covid-19, penuria de gaz, adâncită de Gazprom în mod intenţionat începând din vara anului 2021, şi invadarea Ucrainei de către Rusia în luna februarie 2022, invocată de autorităţile din România, nu trebuie să folosească drept pretext pentru a ascunde acţiuni greşite ale guvernului”.
„Având în vedere implicarea semnificativă a guvernului român în sectorul energetic, atât prin politica fiscală ostilă, cât şi prin deţinerea unor participaţii importante în companiile din domeniul energiei, acesta este probabil sectorul prin intermediul căruia Statul Român are cel mai mare impact asupra creşterii costului vieţii”, afirmă Christian Năsulea, profesor de Economie la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti.
Greșeala clasică
Foarte important, ci trei profesori universitari cataloghează drept „politici eronate” legea plafonării şi compensării. Astfel, tentativa de a combate creşterea preţurilor prin plafonare este „o eroare clasică” făcută de către autorităţi, cu efecte pe mai multe paliere.
Concluzia studiului este aceea că „creşterea galopantă a preţurilor de consum din ultima vreme este cauzată în foarte mare măsură de intervenţia Guvernului prin impozite, subvenţii şi reglementări”, autorii cercetării considerând că un control al preţurilor de către guvern va agrava pe termen lung situaţia actuală.
Soluții
Studiul propune și o serie de soluţii. Principalele recomandări se referă la simplificarea fiscalităţii, menţinerea facilităţilor fiscale pentru IMM, reducerea cheltuielilor bugetare, reducerea accizei la carburanţi şi a taxelor pe energie, reducerea poverii non-fiscale.
„Introducerea unei scheme progresive de impozitare a veniturilor ar complica şi mai mult lucrurile şi ar duce foarte probabil la o scădere a sumelor nete încasate prin impozitarea pe venit”, spun autorii studiului.
Aceştia susţin de asemenea că „ar fi o îmbunătăţire semnificativă faţă de situaţia curentă simpla respectare a articolului 4 din Codul Fiscal, potrivit căruia eventualele modificări intră în vigoare la data de 1 ianuarie şi rămân neschimbate cel puţin pe parcursul acelui an”.
