Infofinanciar > Opinii > Creșterea economică față în față cu incompetența administrativă
Opinii

Creșterea economică față în față cu incompetența administrativă

Creșterea economică față în față cu incompetența administrativă
Foto: Arhiva personala

România a avut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, cu un avans de 5,2%, arată o estimare preliminară publicată săptămâna trecută de Eurostat.

Economia României a înregistrat în 2021 o creștere de 5,9% față de 2020 potrivit INS.

Aceste știri îmbucurătoare au darul să mai ridice moralul bucureștenilor. În același timp, însă, administrația publică din București pare in plină recesiune economică. Investițiile sunt date uitării de prin 2018, întreținerea spațiilor pe care le administrează lasă de dorit. Primăria Municipiului București are conturile blocate de domnul Constanda. Nu mai poate face investiții. Convenabil, pentru că nici nu avea de gând, acum are și motiv.

Copiii nu mai au voie să se joace cu mingea în parcurile din Sectorul 2

De parcă aceste lipsuri nu ar fi de ajuns, administrațiile locale ale Bucureștiului se întrec în incompetență și nepăsare și în ceea ce privește chestiuni simple, care nu necesită nici proceduri complicate, nici mulți bani.

Săptămâna trecută am fost la plimbare prin cartierul copilăriei mele, Vatra Luminoasă, din Sectorul 2. E un cartier liniștit, rezultat al unor frumoase inițiative interbelice de dezvoltare privată, plin de copii, cu parcuri pline de bucurie și entuziasm tineresc.

Trecând prin parcul Calin Ottoi, în care mi-am petrecut multe după-amiezi jucându-mă cu colegii și prietenii, am observat câțiva copii care alergau o minge. Veselie, fericire, glasuri cristaline! Mi-am amintit de vremurile în care eram copil și mă bucuram la fel. La un moment dat, însă, spre stupoarea mea, cu scandal și zbierete, Poliția Locală Sector 2 și-a făcut simțită prezența. Care era problema? Copiii nu au voie să se joace cu mingea în parc. Stupoare, copiii nu au voie să se joace cu mingea în parc… astea sunt regulile stupide impuse de Primăria Sectorului 2. Unul dintre copii, mai puțin speriat de prezența și mai ales de admonestările prea energice ale polițiștilor locali, a cerut celui care îl certa că se joacă cu mingea să se legitimeze. Un gest normal, de altfel. Din nou surpriză, polițistul a refuzat. Halal administrație publică în folosul cetățeanului. Reguli provenite din gândurile singuratice ale unui primar care nu își înțelege rostul, polițiști locali care sperie copiii și refuză să se legitimeze, acestea nu țin de bugetul primăriei, ci de bun simț.

Au trecut doar 2 ani

Aventura continuă, însă, tot neplăcut. Din Ottoi m-am mutat în fostul parc 23 August, fost Lia Manoliu, actualmente Parcul Național. Aici este un lac artificial, pe care, cândva, într-un trecut nu foarte îndepărtat, te puteai plimba cu barca. Frumos, sunt și pești, și pescari, păsări cu pui, natură în mijlocul orașului.

Au trecut doar 2 ani de la alegeri și lacul a devenit o priveliște tristă, după cum se poate vedea și în pozele alăturate. Probabil Primăria Sectorului 2 vrea să cheltuie mai puțini bani și să facă economie la buget…

Parc Bucuresti

Parc Bucuresti

În spațiul amenajat pentru copii de la intrarea dinspre strada Maior Coravu, o bună parte dintre echipamentele de joacă au dispărut, probabil în urma controlului ANPC. Sigur că Primăria nu le-a mai înlocuit, probabil din lipsă de bani sau chef.

Speranța vine de la PMB

Știrea săptămânii vine de la Vice-Primarul Capitalei, Stelian Bujduveanu.

”Cel mai bine păzit secret al administrației Bucureștiului a fost, de departe, inventarul patrimoniului orașului. Acea listă cu clădiri monument, spații comerciale, case, apartamente, garaje… Zeci de mii de metri pătrați care se află în patrimoniul Bucureștiului. O ”comoară” care zace în paragină și generează cheltuieli, dar mai ales o imagine degradantă pentru Capitală.” scria vineri, pe pagina lui de Facebook, Viceprimarul liberal.

Într-adevăr, Capitala are o adevărată comoară nefolosită, care cheltuie în loc să aducă bani la bugetul orașului. Aceste spații pot fi repuse în uz, închiriate sau vândute, iar cu banii câștigați, dacă vor fi mai bine administrați, se pot rezolva multe dintre problemele din București. Cred că inclusiv unele dintre locațiile din ce în ce mai periculoase din centrul orașului, care au devenit hoteluri pentru drogați, pot fi reabilitate și redate spre folosință cetățenilor interesați.

În esență, administrarea bunului public în interesul cetățeanului nu este, cum spun englezii, rocket-science. Cu timpul, cu puțin noroc, vom avea primari mai potriviți pentru această demnitate.