România, în top 15. Creșterea Produsului Intern Brut (PIB) / capita clasează țara noastră pe locul 12 la nivel global. În perioada de timp 2020-2030, evoluția acestui important indicator ia în calcul numeroși factori importanță, printre care se enumeră creșterea complexității economice, dar și mai puțin fericita scăderea numărului populației din România.
Țara noastră a fost clasată de Universitatea Harvard din Cambridge, Regatul Unit, drept al 12-lea stat din lume în rândul țărilor ce se vor bucura de creștere a PIB-ului / capita, anunță publicația Mediafax. Într-un scenariu optimist se află mai multe țări din Europa de Est, iar în același top mai fac parte țări din Asia, precum China, Cambodia, Vietnam, Indonezia, Malaezia sau India, care beneficiază deja de economii suficient de complexe.
De asemenea, prestigioasa instituție britanică susține că și pe continentul african se vor înregistra unele creșteri pe plan economic. Acest lucru se datorează, mai degrabă, creșterii semnificative a numărului populației, mai degrabă decât unei complexități sporite a economiilor. Analiștii de la Harvard University aduc în discuție în acest caz țări precum Uganda, Tanzania și Mozambic.
Pe ce cheltuie statul român PIB-ul
Veștile bune vin și când vorbim despre bugetarii din România. Peste 58 de miliarde de lei au fost cheltuite în primele şase luni ale acestui an cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari, valoare în creştere cu 5% faţă de perioada similară din 2021, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe.
Raportând aceste cifre la PIB-ul din țară, cheltuielile prevăzute pentru salariile bugetarilor au reprezentat echivalentul a 4,2% din acest echivalent economic în primul semestru al anului 2022, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani.. Procentul este în scădere, căci în perioada similară din 2021 a fost înregistrată o rată de de 4,7%, informează Ziar de Cluj.
De multe ori ponderi ridicate ale cheltuielilor cu salarizarea în sectorul bugetar în PIB arată că nu s-a reformat sistemul instituţional, că e nevoie de oameni fizici acolo unde ar putea să se folosească softuri, că este încă multă birocraţie, deşi e-government ar trebui să avanseze. Problema nu este a procentelor din PIB sau a cifrelor absolute, ci a legăturii între pachetul motivaţional şi eficienţa muncii depuse. Or, din acest punct de vedere eu cred sincer că avem un sector bugetar încă inflamat, mare, şi sunt suprapuneri de persoane pe aceleaşi activităţi şi nu am ajuns la nivelul dorit de eficienţă şi de productivitate a muncii“, a explicat profesorul universitar Dumitru Miron de la Academia de Studii Economice din Bucureşti.
