Ministrul Finanțelor Publice, Adrian Câciu, a transmis pe data de 8 iunie că impactul bugetar calculat referitor la majorările pachetelor salariale aprobate de Guvern în urma presiunilor reprezentanților de sindicat din educație, ar urma să adâncească deficitul bugetar cu până la 4 miliarde de lei, în următoarele 6 luni.
În plus, fostul șef ANAF, Lucian Heiuș, la data de 29 mai, dată în care și-a anunțat demisia, a anunțat un deficit de încasări la bugetul de stat de aproximativ 8,9 miliarde de lei.
De asemenea, este important de notat faptul că, este vorba și despre o diferență între încasările efective pe primele cinci luni ale anului și încasările programate de ministerul finanțelor pentru aceeași perioadă.
Economia țării este pe o panta descendentă
„La acest moment, efortul pe care statul român îl face, total, pe toate elementele de ajustare, nu doar educația, se ridică la 4 miliarde de lei până la finalul anului”, a spus Câciu. Ministrul Finanțelor Publice a mai spus că economia României nu este într-o stare „extraordinar de bună” și a amintit că România e în procedură de deficit excesiv.
Cu toate acestea, în același timp în care ministrul Finanțelor Publice declară că deficitul bugetar de va adânci cu încă 4 miliarde de lei până la sfârșitul anului, a fost dezvăluit faptul că o nouă decizie luată în Coaliție, care se afla acum la Senat, ar duce la pierderea unei încasări de 5 miliarde de lei.
Acest nou proiect a fost cerut chiar de Câciu, și se află pe biroul său în acest moment. Primul punct din document detailează o măsură de combatere a evaziunii. În plus, în document se poate observa în mod clar că un anumit jalon ar fi aduc la bugetul de stat o sumă de 5 miliarde de lei, însă acesta nu ar fi fost de fapt îndeplinit.
Ce conține actul normativ cerut de Câciu
„Adoptarea unui act normativ care să reglementeze obligația contribuabililor de a deține documente de proveniență pentru mărfuri, iar nerespectarea acestei obligații să poată fi sancționată de inspectorii ANAF, inclusiv prin confiscarea mărfurilor pentru care nu sunt deținute documente de proveniență”
Tot acel punct spune că un act normativ similar, Legea 12/1990, „a fost abrogat în anul 2020, după 30 de ani de aplicabilitate. În toți acești ani, acest act normativ a reprezentat cadrul de acțiune împotriva unor fapte ce se pot regăsi în apropierea evaziunii fiscale, fiind un instrument util în prevenirea acestui fenomen care afectează bugetul general consolidat al statului”.
Prin adoptarea acelui act normativ, „se readuce organelor de control acel instrument eficient de prevenire a evaziunii fiscale ca premisă pentru creșterea conformării voluntare, optimizarea colectării creanțelor fiscale, asigurarea eficientă a veniturilor bugetare și, nu în ultimul rând, consolidarea unui mediu concurențial onest”, potrivit G4Media.
„Să detaliem mai întâi de ce am cerut un nou plan: pentru că sunt alți șefi la ANAF și Vamă și este normal să plece de la planul pe care ni l-au propus guvernamental. Să plece de la acel plan, să-l adapteze la situație, să-l îmbunătățească dacă este cazul, să vină cu noi soluții, astfel încât întârzierile în colectare, dar și elementele de estimare a programatului în colectare să se întâmple.
Ar fi îndreptate către companiile sau către agenții economici care nu sunt buni platnici. Le-am cerut acest lucru în mod expres”, a transmis ministrul Finanțelor Publice.
