România înregistrează un deficit bugetar care a depășit cu mult previziunile inițiale. Pentru a recupera, guvernul Ciolacu a adoptat prin ordonanța trenuleț, de la finalul anului trecut, o serie de măsuri fiscale de austeritate. Este însă doar o primă tranșă, pentru că banii preconizați nu sunt de ajuns, așa că este foarte posibil să urmeze noi creșteri de taxe și impozite.
Măsurile fiscale de asuteritate adoptate la finalul anului trecut de guvernul Ciolacu ar putea aduce la bugetul statului aproximativ 6,3 miliarde de lei, conform estimărilor.
Peste 4,3 miliarde lei ar trebuie să vină din eliminarea facilităților (scutirile de impozit pe venit și contribuțiile la Pilonul II). Acestea au fost tăiat pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară. Alte 1,4 miliarde lei vine din majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%. La acestea se adugă și 0,6 miliarde lei din reducerea pragului pentru microîntreprinderi la 250.000 de euro. Referitor la „taxe pe stâlp”, estimările sunt neclare. În fața protestelor vehemente ale mediului privat, guvernul a dat înapoi și a anunțat că o reduce de la 1,5% la 1%. Pe de altă parte, nu este clar cine plăti impozitul pe construcții speciale. Potrivit ministrului Finanțelor, Tanczos Barna, răspunsul va veni după 90 de zile.
Oricum ar fi, banii nu sunt de ajuns. Și asta pentru că planul fiscal pe șapte ani pentru reducerea deficitului bugetar prevede sume de peste patru ori mai mari. Anul acesta, guvernul ar trebui să obțină venituri suplimentare de 26,2 miliarde lei din măsuri fiscale.
Ce creșteri de taxe sunt pe listă
Iar lista acestora prevede majorarea taxelor și impozitelor suportate de populație. Conform planurilor de reformă discutate de Ministerul Finanțelor cu Banca Mondială și Comisia Europeană soluțiile sunt dure. Prima dintre acestea este majorarea impozitului pe venit de la 10% la 12%. Urmează creșterea impozitului pe profit de la 16% la 19%. Nici TVA-ul nu scapă nemajorat, de la 19% la 21%. Este adevărat însă că se are în vedere menținerea la 19% pentru alimente și medicamente. De asemenea, se ia în calcu și impozitărea proprietăților la valoarea de piață.
Există alte soluții?
Rămâne de văzut dacă guvernul le va adopta, cât de reppede și pe care primele. De exemplu, numai din majorarea TVA cu 1%, respectiv la 20%, s-ar obține încă 6 miliarde de lei la buget. Dar tot nu ar fi de ajuns pentru 26,2 miliarde lei.
O altă soluție ar putea fi o nouă negociere în guvernul României și Comisia Europreană, pentru adoptarea cu măsuri cu impact mai redus. Puțin probabil însă după ce țintele de deficit au fost ratate succesiv. Iar Ministerul de Finanțe a negociat deja cu Bruxellesul o perioada maximă de ajustare a deficitului de 7 ani.
Iar planul fiscal negociat cu Comisia Europeană nu lasă loc de dubii: „Cu acest nivel de venituri bugetare ținta de deficit bugetar pentru anul 2025 de 7% din PIB nu ar putea fi respectată întrucât nivelul de deficit bugetar estimat pentru anul 2025 ar fi de peste 8,2% din PIB. Pentru acoperirea acestui deficit de finanțare s-au luat în considerare fondurile ce pot fi atrase din finanțarea deficitului bugetar în valoare de 133,3 miliarde lei, respectiv 26,6 miliarde euro diferența fiind acoperită din reforma fiscală și de administrare a impozitelor și taxelor în valoare de 26,2 miliarde lei respectiv 5,24 miliarde euro sau 1,37% din PIB”, se indică în planul stabilit de Ministerul Finanțelor cu Bruxellesul, potrivit profit.
