La nivel european, rata inflației a atins cea mai mare valoare din ultimii 20 de ani, prețurile din zona euro crescând cu o rată anuală de 10% din luna septembrie. Recordul anterior a fost atins în august, cu o rată a inflației de 9,1%.
Prețurile la energie, care au crescut cu o rată anuală de 40,8% în septembrie, au fost din nou principalul factor care a contribuit la accelerarea inflației în zona euro. Un rol important în privința majorării costurilor a avut-o invazia din Ucraina. Rusia furniza cea mai mare parte a gazelor naturale din Europa, însă exportul acestora a fost sistat pe fondul sancțiunilor occidentale impuse în urma acțiunilor lui Putin. De asemenea, a crescut și prețul la alimente. Astfel, acesta a înregistrat majorări de 11,8% în septembrie și de 10,6% în august.
Din cele 19 țări din zona euro, 10 au înregistrat o rată a inflației de două cifre, inclusiv cea mai mare economie europeană, Germania, care a publicat ieri propriul rezultat al inflației – 10,9%. Aceasta a fost cea mai mare rată a inflației pe care Germania a înregistrat-o din 1951, conform Antena 3.
Inflația, la cote istorice
Estonia, Lituania și Letonia au înregistrat un nivel al inflație de peste 22%. Olanda, cu o rată de 17,1% în septembrie, în creștere de la sub 14% în luna precedentă, și Slovacia, cu o inflație de 13,6%, s-au aflat, de asemenea, în grupul nefericit de națiuni cu rate mai mari decât media.
În Franța, unde guvernul a acționat agresiv pentru a limita prețurile la energie, inflația a scăzut ușor, coborând la 6,2% în septembrie, de la 6,6% în luna precedentă. Inflația din energie a scăzut, dar cea din sectorul alimentelor a crescut. Cu toate acestea, mii de oameni au ieșit joi în stradă în întreaga țară pentru a cere salarii mai mari pentru a face față acestor majorări masive ale costurilor.
„Inflația este, de asemenea, mai mare în cazul bunurilor industriale non-energetice și al serviciilor, în special”, a declarat Lucrezia Reichlin, profesor de economie la London Business School și fost șef de cercetare la Banca Centrală Europeană. „Aceasta este o indicație că șocul energetic are un efect mai larg asupra tuturor celorlalte segmente”.
Excluzând alimentele și energia, așa-numita inflație de bază a crescut cu 4,8% în septembrie, față de 4,3% în luna precedentă. Reichlin a adăugat că există încă multă incertitudine cu privire la modul în care va evolua inflația în lunile următoare, „deoarece economia va încetini în viitor și acest lucru va avea o presiune negativă asupra inflației”.
Efectele se resimt la nivel global
Inflația a afectat nivelul de trai și economiile nu doar în Europa, ci în întreaga lume. Întârzierile și întreruperile din lanțul de aprovizionare cauzate de pandemia de COVID, precum și sporul de activitate care a însoțit redeschiderea economiilor au dus la creșterea prețurilor. Majorarea costurilor la energie și la alimente care a urmat invaziei Rusiei în Ucraina a alimentat, de asemenea, inflația, iar sancțiunile impuse de Europa, Statele Unite și aliații lor au pus și mai multă presiune.
Banca Centrală Europeană(BCE) a crescut agresiv ratele în speranța de a opri marșul inflației în întreaga zonă euro. Joi, factorii de decizie politică ai BCE au indicat că este probabil să aprobe o nouă majorare a ratei dobânzii cu trei sferturi de punct la următoarea ședință, la sfârșitul lunii octombrie.
Determinarea Rezervei Federale de a combate inflația prin creșterea ratelor dobânzilor a făcut ca prețurile să scadă în Statele Unite, dar să crească în alte părți. Anxietatea legată de tulburările politice și economice globale a încurajat investitorii să își plaseze banii în titluri și active americane, deoarece acestea sunt considerate refugii în perioadele de agitație. Ratele ridicate ale dobânzilor fac ca aceste investiții să fie și mai atractive, oferind randamente mai mari.
SUA scapă de criza economică?
Rezultatul este că Statele Unite își exportă o parte din inflație în alte țări. Pe măsură ce dolarul crește, importurile din întreaga lume devin mai ieftine în Statele Unite, ceea ce ajută la limitarea inflației în țară. Reversul medaliei este că un dolar puternic face ca importurile din alte țări, în special cele esențiale, cum ar fi energia și alimentele, să fie mai scumpe pentru a fi cumpărate cu monede mai slabe. Dolarul este moneda de rezervă la nivel mondial și multe produse de bază, cum ar fi petrolul, sunt evaluate în dolari.
Inflația în Uniunea Europeană a depășit deja în luna august un ritm anual de 10%, iar națiunile care nu folosesc euro au văzut, de asemenea, cum prețul energiei și al alimentelor a ajuns la niveluri record. În Republica Cehă, care a fost martoră la proteste în masă din cauza costului ridicat al energiei, inflația a ajuns la peste 17% în august, aproximativ aceeași rată înregistrată de Polonia în septembrie, care a reprezentat un record al ultimilor 25 de ani.
