Comisia Europeană propune o soluție care să mai domolească efectele generate de criza energetică. Continentul este supus unui șoc în materie de prețuri. Tarifele energiei s-au dublat în decursul a două luni, ceea ce ne trimite cu gândul la faptul că există posibilitatea ca Europa să cadă victimă recesiunii.
Printre măsurile propuse de von der Leyen pentru a ține în frâu avântul pe care l-a luat criza energetică se află și reducerea consumului de energie cu cel puțin 5% în timpul orelor de vârf. Totodată, aceasta mai propune ca statele membre să limiteze cererea globală de energie electrică cu cel puțin 10% pâna la 31 martie 2023.
Creșterea prețurilor la energie afectează puterea de cumpărare a fiecărei gospodării în parte. De asemenea, produce o majorare a prețurilor resimțită în toate industriile. Energia este cea care ridică valorile de consum spre un număr cu două cifre.
Criza energetică va produce o nouă majorare a bunurilor de larg consum
În ciuda faptului că instituțiile europene au estimat că economia va crește cu 2,7% în 2022, iar în 2023 cu 1,5%, inflația medie anuală va depăși 7,6 %, fapt ce a determinat o creștere a prețurilor alimentelor agricole cu 31% în 2021. La această valoare se adaugă în anul 2022 alte 23 de procente ca urmare a crizei energetice.
Comercianții de alimente și de băuturi din zona euro au operat o creștere a prețurilor în medie cu 14% în 2021. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în rândurile produselor obișnuite precum uleiuri și grăsimi, cu 53%, faină s-a scumpit cu 28%, iar pastele cu 19%. Experții de la Allianz Trade au făcut o estimare și ne aduc la cunoștință faptul că retailerii au transferat aproximativ 75% din creșterile prețurilor de producție în costurile pe care le suportă consumatorii. Altfel spus, inflația alimentară va fi resimțită. Un cetățean european va scoate din buzunar cu 243 de euro mai mult pentru același coș de produse alimentare anul acesta comparativ cu anul 2021.
În ciuda faptului că producătorii de alimente și retailerii preconizau o nouă creștere a prețurilor la începutul anului 2022, invazia Rusiei în Ucraina a făcut ca inflația alimentară să se accentueze. Creșterea prețurilor pentru produsele agricole va fi de aproximativ 23%. Acest lucru înseamnă că ar trebui să ne pregătim pentru o majorare fără precedent a prețurilor cu amănuntul la alimente. În aceste condiții europenii ar trebui să ia în considerare o creștere a prețurilor pentru cheltuielile alimentare cu până la 250 de euro.
Fenomenul inflaționist prinde avânt
Gospodăriile europene alocă undeva între 12 și 25% din cheltuilelile de consum pentru alimentele de bază. Ponderea este mai mare în țările care au venituri mai mici. Altfel spus, fenomenul inflaționist produce teama conform căreia unii dintre cetățeni nu-și mai pot satisfice nevoile vitale.
„Dintre cauzele acestei evoluţii mai lente am putea considera impactul produselor agricole, însă acesta ar trebui să se facă simţit mai mult în lunile iulie-august. De asemenea, puterea marilor lanţuri de magazine în comerţul cu amănuntul rămâne covărşitoare, având capacitatea de a influenţa intensitatea ajustărilor de preţ până la un anumit punct. Seceta şi perturbările, întârzierile din lanţurile de aprovizionare de data aceasta chiar pe canalul de transport cu cereale vor continua să pună presiune asupra preţurilor produselor alimentare. În acest context, pentru companiile din domeniu ne aşteptăm la cifre de afaceri mai mari sub impulsul inflaţiei, nu al volumelor şi la profituri în scădere în încercarea de a menţine volumele tranzacţionate”, explică Mihai Chipirliu, Risk Director la Allianz Trade.