Este o ecuație simplă, dar brutală. Numărul persoanelor care suferă de foame sau se confruntă cu dificultăți în întreaga lume este în creștere. Între timp, sumele de bani pe care cele mai bogate națiuni ale lumii le contribuie pentru a le ajuta scad.
Rezultatul: Națiunile Unite estimează că, în cel mai bun caz, vor reuși să strângă suficiente fonduri pentru a ajuta doar aproximativ 60% din cei 307 milioane de oameni care vor avea nevoie de ajutoare umanitare anul viitor. Asta înseamnă că cel puțin 117 milioane de oameni nu vor primi hrană sau alte ajutoare în 2025.
De asemenea, ONU va încheia anul 2024 având strânse doar aproximativ 46% din cei 49,6 miliarde de dolari solicitați pentru ajutoarele umanitare la nivel global, conform propriilor date. Este al doilea an consecutiv în care organizația mondială reușește să adune mai puțin de jumătate din suma solicitată. Acest deficit a forțat agențiile umanitare să ia decizii dificile, cum ar fi reducerea rațiilor alimentare pentru cei flămânzi și scăderea numărului de persoane eligibile pentru ajutoare.
Consecințele se resimt în tot mai multe state
Consecințele se resimt în locuri precum Siria. Acolo, Programul Alimentar Mondial (PAM), principalul distribuitor de hrană al ONU, obișnuia să hrănească 6 milioane de persoane. Având în vedere prognozele de donații pentru ajutoare din acest an, PAM a redus numărul celor pe care spera să îi ajute în Siria la aproximativ 1 milion de oameni, a spus Rania Dagash-Kamara, directorul executiv adjunct al organizației pentru parteneriate și mobilizarea resurselor.
Dagash-Kamara a vizitat personal angajații PAM din Siria în martie. „Linia lor era: ‘În acest moment, luăm de la cei flămânzi pentru a hrăni pe cei care sunt pe cale să moară de foame’”, a spus ea într-un interviu.
Oficialii ONU nu au multe motive de optimism în această perioadă marcată de conflicte, instabilitate politică și fenomene meteorologice extreme, toți acești factori amplificând foametea. „Am fost nevoiți să reducem apelurile pentru ajutoare pentru cei mai vulnerabili”, a declarat Tom Fletcher, subsecretar general al ONU pentru afaceri umanitare și coordonator de ajutoare de urgență, pentru Reuters.
Presiunile financiare și schimbările politice interne influențează deciziile unor națiuni bogate cu privire la locul și suma pe care o vor aloca ajutoarelor. Unul dintre cei mai mari donatori ai ONU, Germania, a redus deja 500 de milioane de dolari din fondurile alocate pentru 2023-2024, ca parte a unui plan general de economii. Cabinetul guvernamental al Germaniei a recomandat o altă reducere de 1 miliard de dolari pentru ajutoarele umanitare din 2025. Un nou parlament va decide planul de cheltuieli pentru anul viitor după alegerile federale din februarie.
Organizațiile umanitare urmăresc și ce propune viitorul președinte al SUA, Donald Trump, după ce va începe al doilea său mandat în ianuarie.
Partajarea bogăției
Majoritatea finanțării umanitare provine de la doar trei donatori mari: SUA, Germania și Comisia Europeană. Aceștia au oferit 58% din cele 170 de miliarde de dolari înregistrate de ONU în răspunsuri la crize între 2020 și 2024.
Trei alte puteri – China, Rusia și India – au contribuit împreună cu mai puțin de 1% din finanțarea umanitară urmărită de ONU în aceeași perioadă, conform unei analize Reuters a datelor privind contribuțiile ONU.
Imposibilitatea de a închide acest deficit de finanțare reprezintă una dintre cauzele majore ale stresului enorm asupra sistemului global de combatere a foametei și prevenire a famelor. Lipsa unui fond adecvat – împreună cu obstacolele logistice de evaluare a nevoilor și livrare a ajutoarelor în zonele de conflict, unde multe dintre cele mai grave crize de foamete există – pun o presiune imensă asupra eforturilor de a trimite suficient ajutor celor flămânzi. Aproape 282 de milioane de oameni din 59 de țări și teritorii se confruntau cu insecuritate alimentară severă în 2023. Reuters documentează criza globală a ajutoarelor alimentare într-o serie de rapoarte, inclusiv din Sudanul, Myanmarul și Afganistanul, cele mai afectate.
Eșecul marilor națiuni de a contribui corespunzător la finanțarea inițiativelor globale este o plângere persistentă a lui Trump. Proiectul 2025, un set de propuneri de politică elaborate de susținătorii săi pentru al doilea mandat, solicită agențiilor umanitare să muncească mai mult pentru a colecta fonduri de la alți donatori și spune că acest lucru ar trebui să fie o condiție pentru ajutoarele suplimentare ale SUA, relatează Reuters.
