Încetinerea solicitărilor și proceselor de creditare a început din al doilea trimestru al anului 2022. În cadrul unei conferințe a Băncii Europene de Investiții (BEI), Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a prezentat principalele motive pentru acest fenomen.
„În trimestrul al doilea al anului 2022, băncile au înăsprit standardele de creditare pentru împrumuturile acordate societăţilor nefinanciare şi gospodăriilor şi era de aşteptat să continue să facă acest lucru în trimestrul al treilea din 2022. Criza energetică prelungită, tensiunile geopolitice accentuate şi incertitudinea crescândă despre perspectivele economice au determinat băncile să reevalueze nivelul de risc“, a explicat Mugur Isărescu în timpul conferinței.
„Aşteptările cu privire la un risc mai mare de nerambursare a împrumuturilor din sectorul privat pe fondul înrăutăţirii condiţiilor macroeconomice, incertitudinea cu privire la evoluţiile viitoare şi creşterea serviciului datoriei din cauza ratelor mai mari ale dobânzilor, legătura strânsă între sectorul bancar şi sectorul guvernamental şi polarizarea instituţiilor de credit în funcţie de dimensiune (…) Pentru anul trecut, creşterea a fost determinată de avansul substanţial din prima parte. În 2023, se preconizează că activitatea economică internă va pierde un avânt semnificativ, din cauza anumitor influenţe negative substanţiale, după cum s-a menţionat anterior. Se preconizează că o contribuţie favorabilă la creşterea economică va veni, în special pe termen mediu, din fondurile europene, inclusiv din programul Next Generation EU“, a adăugat acesta, raportează Ziarul Financiar.
Declarațiile complete ale liderului BNR, precum și alte puncte de vedere ale experților economici de la BEI, se regăsesc în ediția print a Ziarului Financiar.
Riscurile se răspândesc
Mugur Isărescu a vrut să puncteze și felul în care se poziționează sectorul bancar românesc față de noile provocări financiare din ultimele luni. Deși climatul este unul riscant, guvernatorul BNR a ținut să precizeze că situația României se îmbunătățește în unele privințe apropiindu-se de media Uniunii Europene.
„Poziţia prudenţială şi financiară a sectorului bancar românesc – principala sursă de finanţare a economiei – este adecvată. Cu toate acestea, riscurile sunt în creştere atât la nivel local, cât şi internaţional. Rata capitalului total a rămas adecvată, peste media UE, dar rezerva de capital s-a redus odată cu valoarea de piaţă, din cauza creşterii rapide a ratei dobânzii. Calitatea activelor a continuat să se îmbunătăţească, rata creditelor neperformante scăzând la niveluri europene şi acoperirea creditelor neperformante de către provizioane menţinându-se la niveluri semnificativ mai mari decât media europeană“, a afirmat Mugur Isărescu.
Debora Revoltella, economist-șef pentru BEI, a făcut o serie de afirmații care arată și cealaltă fațetă a sectorului bancar românesc. Ea a avertizat că toate țările lumii, dar mai ales România, se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește investițiile. Totuși, specialista se arată optimistă cu privire la atitudinea firmelor românești în fața incertitudinii.
„Suntem într-o perioadă de crize, Covid, energie şi acum vedem o ajustare a băncilor. Trăim într-o perioadă de crize repetate. Majoritatea economiilor trec printr-o transformare fundamentală. Aceste schimbări necesită investiţii. O investiţie din păcate nu se materializează în vreme de criză. Provocarea cu care ne întâlnim peste tot şi mai ales în România este cum să gestionăm o investiţie chiar dacă suntem într-o perioadă de mare incertitudine. Ce vedem noi este că firmele române au văzut oportunitate în aceste crize pentru a se schimba. Companiile române sunt mai active faţă de alte companii din Europa în ceea ce priveşte reacţia la factori perturabatori“, a explicat aceasta.
Policriză și polioportunitate
Lilyana Pavlova, care este vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții, consideră că situația de criză, care se află într-un crescendo, ar putea deschide calea anumitor afaceri. Ea este de părere că digitalizarea și transformarea digitală reprezintă unele dintre consecințele pozitive pe plan economic ale crizelor din ultima perioadă.
„Policriza a devenit o definiţie a mediului în care trăim astăzi. Această policriză devine uşor un moment de polioportunitate. Aşa cum am spus referitor la pandemia de COVID-19, care ne-a forţat să ne digitalizăm şi să accelerăm transformarea digitală, acum criza energetică ca efect al războiului poate fi văzut ca un catalizator pentru decarbonizare, diversificare, şi accelerarea investiţiilor în renegerabile, eficienţă energetică şi reducerea dependenţei de combustibilii fosili. În astfel de momente, policriza ar trebui văzută ca o polioportunitate. În mijlocul provocărilor acestor crize suprapuse rezilienţa trebuie să rămână în centrul atenţiei. Întrebarea este cum să începem această rezilienţă pentru a adresa toate problemele“, a explicat Lilyana Pavlova.
Vicepreședintele BEI a vorbit și despre felurile în care Banca Europeană de Investiții stimulează investitorii români, inclusiv prin microfinanțări și fonduri PNRR:
„Operăm în România de mai bine de 30 de ani oferind sprijin în diferite sectoare, valoarea sprijinului ajungând în prezent la 17 mld. euro. Anul trecut am livrat un sprijin de peste 1 mld. euro pentru zona de sănătate. Ne-am continuat de asemenea şi sprijinul pentru educaţie şi universităţi. În acelaşi timp am sprijinit şi zona privată prin partenerii noştri pentru a aduce ajutorul de care au avut nevoie. Fondul nostru de investiţii a fost activ pe zona IMM-urilor, microfinanţărilor şi recent am lansat noua schemă de 400 mil. euro investiţii de capital care să fie finanţat prin PNRR“, a clarificat ea.
În plus, specialista în domeniul investițiilor a vorbit despre importanța consilierii. Totodată, ea a asigurat oficialii prezenți de ajutorul pe care BEI îl oferă României în situația de criză: „Asigurăm consiliere tehnică financiară pentru creşterea capacităţii, dezvoltarea strategică şi prepararea sau indentificarea proiectelor. Pe zona de consiliere peste 40 de oameni sunt în Bucureşti şi avem peste 180 sarcini de consiliere active care acoperă diferite arii precum universităţi, transformare digitală, inovare. Uitându-ne înainte, suntem şi mai dedicaţi privind sprijinul pentru România. Am identificat deja o serie consistentă de proiecte la solicitarea Guvernului pentru a susţine implementarea atât a PNRR, cât şi proiectele care vor fi finanţate din afara acestui plan, prin programe operaţionale care ajung la circa 4 mld. euro“.
Acest articol apare în ediția tipărită a Ziarului Financiar din 17 martie 2023.