Specialista în științe politice Gwendolyn Zasse, a scris o carte intitulată „Războiul împotriva Ucrainei” în care prezintă contextul istoric și social care a culminat cu atacul Rusiei împotriva Ucrainei.
„Este important de înțeles că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a început nu pe 24 februarie 2022, ci în 2014, când Crimeea a fost anexată. Aceste acțiuni au fost o lovitură adusă principiului suveranității statului, un act de război, care la vremea aceea în Occident nu era numit așa cum era cu adevărat”, a susținut pentru DW Gwendolyn Zasse.
Potrivit lui Zasse, războiul din Donbass și actualul conflict dintre Rusia și Ucraina, nu s-ar fi produs dacă Crimeea nu ar fi fost anexată. „Am vrut să reproduc cursul evenimentelor în cartea mea și să reamintesc despre relația dintre ele. Sursa războiului a fost încălcarea flagrantă a normelor dreptului internațional”, a spus Zasse, potrivit Timpul.md.
Situația internațională nu a fost interpretată corect
Ea a vorbit și despre deteriorarea relațiilor economice cauzate de atacul rus „În luna ianuarie a acestui an, în ajunul agresiunii pe scară largă a Rusiei, politicienii germani au continuat să apere Nord Stream 2. Autoritățile ruse au considerat că nu este nevoie să se teamă de o ruptură profundă a relațiilor economice, indiferent de ce s-ar întâmpla. Desigur, acest lucru a extins spațiul de manevră al Rusiei“, a notat Zasse.
Cu toate acestea, ea a considerat că eroarea nu a constat doar în faptul că nu s-a văzut legătura dintre interesele politice și economice, ci și în faptul că au fost înțelese evoluțiile din Europa de Est.
Mulți oameni încă privesc Rusia în același mod în care priveau anterior Uniunea Sovietică, ignorând Ucraina și alte națiuni din zonă. Mulți din Occident etichetează în mod eronat și leneș acest conflict drept „războiul lui Putin”.
„Fără ordinele sale (Putin. – n.r), fără decizia sa de a anexa Crimeea, nimic din toate acestea nu s-ar fi întâmplat”, susține Zasse.
Putin este fixat pe Ucraina de mulți ani
Zasse a prezentat obsesia pe care Putin o are pe Ucraina de câțiva ani „Trebuie să fim atenți, să înțelegem ce are în minte Putin. Dar propriile sale discursuri din ultimii ani au indicat de mult atenția hipertrofiată asupra Ucrainei. În 2014, a testat cât de departe i-ar permite Occidentul să meargă și a simțit un spațiu considerabil de manevră. La un moment dat, președintele rus și-a dat seama că nimeni nu este etern și a început să acorde multă atenție la ceea ce va rămâne după el în istoria Rusiei. Atacând Ucraina, el a vrut, evident, să intre în istorie ca un politician care a întărit influența Rusiei în lume”, a spus Zasse.
Viziunea lui Putin despre sine însuși este iluzorie
Ea a vorbit și despre cum Putin se compară cu țarul Petru cel Mare, însă analista nu vede asemănarea. „Putin însuși a sugerat această comparație în discursurile sale, arătând spre cucerirea teritoriilor făcute de acest țar. Putin nu menționează faptul că Petru dorea o apropiere de Europa. Președintele rus este clar pierdut în timp. El se comportă de parcă nu ar fi secolul XXI, ci în secolul XIX, cu imperialismul său. Paradoxul este că prin astfel de acțiuni poate distruge chiar și sistemul pe care el însuși l-a construit” a notat ea.
Putin vrea să distrugă Ucraina cu orice preț
Zasse a insistat pe îndepărtarea statelor din Asia Centrală, care s-au aflat în componența URSS, față de Putin. „Este posibil ca după războiul cu Ucraina, întreaga regiune să fie mult mai puțin dependentă de Rusia. Toate acestea se pot termina cu totul altfel decât a planificat Putin”, a mai spus ea.
În viziunea ei, „acum totul indică faptul că Putin va încerca să distrugă statul ucrainean și ucrainenii ca națiune, indiferent de cost. În ceea ce privește anexarea, Moscova nu se grăbește să o finalizeze, pașii suplimentari pot depinde de evenimentele de pe câmpul de luptă”.
Potrivit specialistei, „orice moment de slăbire sau de încetare a acestui sprijin este folosit de Rusia pentru a-și regrupa forțele”.
