Raport realizat în cadrul Institutului European pentru Studii Economice, de trei profesori universitari de la Universitatea din București, ASE București și Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca. Prezintă principalul vinovat care a creat acest haos financiar cu care cetățenii se confruntă, situația gravă de pe piața din România dar și soluții contribuabile la creșterea standardului de trai al românilor.
Autorii acestui raport, numit „Politici eronate ne scumpesc viața” sunt Christian Năsulea, Lector Universitar Dr. Universitatea din București, Radu Nechita, Conf. Dr. Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și Diana Năsulea, Drd. ASE București. Aceștia încep studiul susținând că „principala cauză a creșterii prețurilor este creșterea masei monetare de către sistemul monetar-bancar. Creștere care poate fi amplificată de catastrofe naturale sau politice, inclusiv de măsuri nepotrivite luate de guvern: creșteri de cheltuieli publice, impozite și taxe, reglementări care îngreunează producția și/sau reduc concurența dintre producători.”
Prețurile de consum
Indicele total al Prețurilor de Consum (IPC), care a crescut cu 17,45% în intervalul aprilie 2020 – aprilie 2022, de aproape două ori mai mare decât media UE (10,29%), adică într-o perioadă asociată cu introducerea măsurilor pentru prevenirea și combaterea efectelor COVID și post-COVID. La produse alimentare, creșterea a fost de 14,4%, iar la cele nealimentare de 22,41%, din care 6,33% doar în luna martie, anul acesta. Pentru servicii, IPC a avut o rată de creștere mult mai lentă (9,91%). Atunci când vorbim despre domeniile cu cele mai mari creșteri ale IPC din ultimele 12 luni, se constată evoluții dramatice la combustibili (prețul „la pompă” al motorinei a crescut cu 58,30%, iar cel al benzinei cu 41,37%), locuințe (prețul imobiliarelor, la nivel național, este cu 22,30% mai mare decât în urmă cu un an) sau transporturi (+15,96%), asta în vreme ce îmbrăcămintea și încălțămintea (3,75%), sănătatea (3,30%) și telecomunicațiile (1,63%) au înregistrat creșteri mult mai mici.
Cele mai mari scumpiri
Cele mai afectate domenii de scumpiri au fost înregistrat la locuințe, carburanți și energie.
Locuințele. „România are cea mai ridicată rată de deținere în proprietate a locuințelor, nu numai din Uniunea Europeană, ci chiar din lume: 96,1% în 2020. În UE, la polul opus se situează Germania, cu numai 50,4% , și Elveția, cu doar 41,6%. Aceasta explică de ce ponderea chiriei în IPC este de doar 0,98%. Altfel spus, din punctul de vedere al unui chiriaș într-un oraș universitar, IPC este nereprezentativ. Se poate spune că IPC, ale cărui ponderi sunt calculate pe baza Anchetei bugetelor de familie, este nereprezentativ pentru chiriașul român pentru că el însuși este „nereprezentativ” pentru o „națiune de proprietari”.”, conform raportului.
Carburanții. „Taxele și accizele aplicate producției, distribuției și comercializării carburanților în România sunt responsabile pentru o parte însemnată a prețului plătit de consumatorii finali „la pompă”. În 2022, acciza pentru benzina fără plumb este de 2458,10 lei / tonă, însemnând aproximativ 1,89 lei / litru, iar acciza pentru motorină este de 2052,89 lei / tonă, însemnând aproximativ 1,73 lei / litru10 . Având în vedere că TVA de 19% se aplică inclusiv accizei, în situația în care produsele petroliere în sine ar fi gratuite – dacă prospectarea, extracția, rafinarea, transportul și distribuția acestora nu ar costa nimic – consumatorul român tot ar plăti la pompă în jur de 2,25 lei pentru un litru de benzină și 2,06 lei pentru un litru de motorină”, conform raportului.
Energia. „Prețurile energiei au crescut în România pentru că au crescut în toată Europa în general, dar și pentru că România a adoptat politici greșite, precum legea plafonării și compensării. Este probabil ca această lege să fi determinat o creștere a prețurilor mult mai semnificativă decât cea pe care am fi înregistrat-o în absența ei. Prețurile au crescut rapid în a doua jumătate a anului 2021 pentru consumatorii industriali, înaintea creșterii prețurilor pentru consumatorii casnici12 , ceea ce va continua să alimenteze inflația în cursul anului 2022 – cu efecte majore asupra buzunarelor consumatorilor, chiar mai mari decât facturile la energie în sine. Legile care au fost adoptate în România pentru plafonarea și compensarea prețurilor la energie au trecut prin mai multe forme, care au crescut incertitudinea, agravând astfelsituația. În forma lor actuală și, posibil, finală, regulile reușesc să limiteze costurile cu energia atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali, prin transferarea unei părți din cost la bugetul de stat.”
Statul român
„O eroare clasică a autorităților este tentativa de a combate creșterea prețurilor prin plafonare. Măsurile de acest tip au avut dintotdeauna și peste tot aceleași efecte: „dispariția” produselor de pe piață și/sau raționalizarea lor, apariția pieței negre, a corupției, totul pe fondul reducerii și mai accentuate a ofertei bunurilor dorite de oameni. Oricât de gravă ar fi situația pe o piață, controlul prețurilor de către guvern o va agrava pe termen lung”, spune Radu Nechita, Conf. Dr. Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca.
Potrivit datelor folosite de cei trei universitari, venitul mediu brut al gospodăriilor din România a fost de 6.055 lei/lună în trimestrul IV al anului trecut (2.395 lei/persoană). Din acest venit, românii cheltuiesc 67,6% pentru consum, plătesc taxe ce înseamnă aproape o treime din venit (32,1%), iar 0,3% o reprezintă investițiile. TVA aplicabil cheltuielilor gospodăriilor se adaugă la taxarea deja menționată și poate ajunge să reprezinte încă 12,8% din veniturile totale ale unei gospodării, ceea ce duce povara fiscală totală a gospodăriei medii românești la 44,9%. Potrivit Institutului Național de Statistică, cel mai mare procent din cheltuielile medii ale gospodăriei, 32,3%, este reprezentat de alimente și băuturi nealcoolice. Urmează costurile locuinței, inclusiv încălzire, electricitate și apă curentă (16,3%).
Recomadări
Reducerea accizei la carburanți și a taxelor pe energie ar avea un efect net pozitiv asupra economiei românești. „La anumite niveluri de reducere a impozitelor sau de eliminare a acestora, creșterea activității economice indusă de impozite mai mici, precum și alte mecanisme descrise de Curba Laffer, pot duce la o creștere a sumei totale colectate de stat prin intermediul taxelor”, mai spun autorii studiului citat.
Reducerea poverii non-fiscale a legislației și a reglementărilor, care să includă o reducere cantitativă a reglementărilor în general și îmbunătățirea stabilității cadrului legislativ. „Deciziile nu trebuie luate peste noapte. Cetățenilor și companiilor trebui să li se acorde timp suficient pentru a se pregăti înainte de intrarea în vigoare a oricăror noi reguli. Ar fi o îmbunătățire semnificativă față de situația curentă simpla respectare a articolului 4 din Codul Fiscal, potrivit căreia eventualele modificări intră în vigoare la data de 1 ianuarie și rămân neschimbate cel puțin pe parcursul acelui an”, afirmă cei trei universitari români.
Simplificarea fiscalității. Având în vedere cele mai recente evoluții din România și intențiaactualului guvern de a reintroduce un impozit progresiv pe venitul persoanelor fizice, recomandarea numărul unu pe partea de politici publice pe care trebuie să o facem este aceea de a simplifica lucrurile. În teorie, România are o cotă fixă de impozitare a veniturilor. În practică, există deja un număr mare de excepții și deduceri pentru diferite categorii de lucrători și un număr tot mai mare de cote de impozitare diferite pentru veniturile realizate din alte surse decât salariile. Este deja destul de greu pentru unii concetățenii să își depună declarațiile fiscale completate corect. Introducerea unei scheme progresive de impozitare a veniturilor ar complica și mai mult lucrurile și ar duce foarte probabil la o scădere a sumelor nete încasate prin impozitarea pe venit. Pentru a fi cât se poate de clar, nu sugerăm eliminarea reglementărilor existente care au ca efect impozitarea cu o cotă mai mică în anumite sectoare.
Întreg raportul îl puteți consulta aici.
