În apropierea centrului unui mic oraș din sudul Turciei, un tată și băieții săi cărau uși și ferestre pe care le recuperaseră dintr-o clădire de apartamente abandonată către un camion care îi aștepta, cu sticla zdrobindu-se sub picioarele lor. Strada, odinioară mărginită de clădiri cu mai multe etaje, era acum definită de loturi plate de moloz.
La capătul drumului, încă mai exista o benzinărie funcțională. Eren Yaka, un tânăr de 18 ani care lucra acolo, tocmai participase pentru prima dată la alegeri, dându-i votul său președintelui Recep Tayyip Erdogan. „Suntem cu reis”, a spus el, referindu-se la Erdogan cu un apelativ din epoca otomană, care înseamnă lider sau șef, pe care președintele l-a inventat pentru el însuși.
Erdogan încă este preferat
Primul dintre cele două cutremure care au zguduit sudul Turciei la 6 februarie a lovit la mai puțin de 25 de km de Nurdagi, lăsând cea mai mare parte a orașului în ruine. Un boom imobiliar, început acum două decenii, emblematic pentru accentul pus de Erdogan pe dezvoltare la nivel național, a mai mult decât dublat populația, ajungând la aproximativ 25.000 de locuitori.
Una din șase persoane din Nurdagi a murit în urma cutremurelor. Peste 50.000 de persoane au fost ucise în întreaga regiune, potrivit cifrelor oficiale; mulți observatori cred că adevăratul bilanț este mult mai mare.
Erdogan, alegerile și cutremurele
Cutremurele au avut loc într-un moment tensionat pentru Erdogan, care se pregătea deja pentru cele mai dificile alegeri din ultimele două decenii. Sondajele de opinie sugerau că controlul său asupra puterii se clatină, în principal din cauza unei economii care se prăbușește și a inflației în creștere. Pe măsură ce amploarea dezastrului a devenit evidentă, iar guvernul său s-a străduit să răspundă, mulți se așteptau să existe un preț politic de plătit. Dar la 14 mai, în sudul distrus de cutremur – un bastion tradițional al lui Erdogan și al Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP), aflat la guvernare – alegătorii au rămas fermi în sprijinul său.
În cele șase provincii cu cel mai mare număr de morți, Erdogan a obținut în medie 63% din voturi. El a pierdut în Hatay, care a văzut cea mai mare parte a devastării, dar numai cu cinci sutimi de punct. La nivel național, Erdogan a obținut 49 la sută din voturi față de 45 la sută pentru Kemal Kilicdaroglu, liderul Partidului Republican al Poporului (CHP) și al alianței de opoziție. Cei doi bărbați se vor confrunta în turul doi la 28 mai, actualul președinte fiind într-o poziție de forță pentru a-și consolida controlul asupra puterii.
„Erdogan este un om bun”, a declarat Yaka. „În urma cutremurelor, Dumnezeu să-l binecuvânteze, a avut grijă de noi atât de bine”.
Președintele Turciei, posibil vinovat
După ce clădirea de apartamente cu patru etaje a lui Yaka a fost avariată și demolată, guvernul i-a pus la dispoziție o casă container care, potrivit acestuia, a fost dotată cu un aparat de aer condiționat, o mașină de spălat și o mașină de spălat vase. „Erdogan a ajutat atât de mult victimele”, a adăugat el. „Acestea sunt lucruri care sunt vizibile în mod clar”. O mare parte din vina pentru amploarea devastării a fost pusă pe seama practicilor de construcție de proastă calitate, permise în parte de Erdogan și de parlamentul controlat de AKP. Eforturile de salvare întârziate și dezorganizate au fost învinuite pe scară largă pentru exacerbarea numărului de morți și au ridicat întrebări urgente cu privire la golirea de conținut a instituțiilor statului de către președinte.
Dar într-o țară atât de polarizată ca Turcia, tragedia nu pare să fi schimbat fundamentele politice. „Electoratul turc este împărțit în două blocuri mai mult sau mai puțin înghețate”, a declarat Murat Somer, politolog la Universitatea Koc din Istanbul. Un sondaj preelectoral realizat de grupul de reflecție Ankara Institute a dezvăluit o divizare clară pe linie de partid: Mai mult de 90 la sută dintre alegătorii AKP au considerat că guvernul a gestionat cu succes cutremurele; aproape 96 la sută dintre alegătorii CHP au fost de părere opusă.
Contează adevărul?
Este o dinamică susținută de controlul aproape total al statului asupra mass-media, potrivit lui Gonul Tol, directorul programului pentru Turcia de la Middle East Institute: „În societățile polarizate și, în special, în autocrații, unde accesul la informații este limitat, este posibil ca adevărurile să nu conteze atât de mult”, a spus ea.
La aproximativ o oră la nord de Nurdagi se află Kahramanmaras, un oraș de peste o jumătate de milion de locuitori care s-a numărat printre cele mai afectate zone din zona dezastrului. Mehmet, un tehnician de aparate în vârstă de 57 de ani care a votat pentru Erdogan și AKP, a arătat spre o tabără de corturi în care stătea împreună cu soția sa și spre afacerile locale care au început să funcționeze dintr-un rând de mici case prefabricate din apropiere. „Ce altceva ar putea face?”, a spus el.
Ca și alții din acest oraș, Mehmet a vorbit cu condiția să fie identificat după prenume sau să nu fie identificat deloc, temându-se de repercusiuni pentru că vorbește deschis despre politică, potrivit Washington Post.
El s-a așezat pe un perete scund din apropierea clădirii administrației municipale, în susul drumului de un stadion sportiv în aer liber care a găzduit tabere de corturi timp de câteva săptămâni înainte ca și acesta să fie demolat. Erdogan a vizitat orașul pe 8 februarie, la două zile după cutremure, iar într-un discurs ținut pe stadion a recunoscut răspunsul lent al statului și a făcut apel la unitate. „Acest lucru a fost foarte important”, a declarat un muncitor în construcții de 35 de ani din Kahramanmaras. „Nu ne-a lăsat singuri aici”.
