De-a lungul istoriei, România a schimbat mai multe regimuri politice și mai toate și-au pus amprenta asupra nivelului de trai.
Pentru început, avem în vedere momentul în care dinastia de Hohenzolern își făcea loc printre elita politică și punea stăpânie pe frâiele puterii. Ei bine, aflăm că un foarte mare aport în tot ceea ce a însemnat pentru România investiții dar și nivelul de trai, au fost asigurate de capitalul străin.
România avea de recuperat un decalaj de 50 de ani. Îniantea primei conflagrații mondiale aflăm că PIB-ul era de 14 ori mai mare decât media mondială și depășea o mie de dolari am putea spune că era undeva pe la jumătatea clasamentului, dar reprezenta la nivel regional un actor politic de luat în considerare.
Nivelul de trai în timpul dinastiei Hohenzollern
Dacă tot am adus în discuție nivelul de trai din perioada regelui Carol I trebuie precizat că, salariul mediu era de 60 de lei pe lună, sau echivalentul 200 de kilograme de pâine în anul 1915, iar Vechiul Regat număra 7,7 milioane de locuitori.
Dacă e să tragem o paralelă între atunci și acum, în zilele contemporane cu un salariu mediu se poate achiziționa o cantitate de trei ori mai mare față de anul 1915.
Momentul Primului Război mondial a costat statul român, nici mai mult nici mai puțin de 800 de milioane de lei în aur, plătiți pentru înzestrare, care, conform istoricilor, a lăsat mult de dorit în momentul în care a fost trasă prima salbă de foc.
Deja în anul1918 venitul național al noului stat format era deja cu 45% mai mare decât cel al vechiului regat. PIB-ul pe cap de locuitor a scăzut cu 30%. Motivul fiind acela al pagubelor de război al nivelului mare de îndatorare.
După terminarea războiului României i se recunoaște doar o jumătate din distrugerile suferite și primește o despăgubire în valoare de 600 de milioane de dolari.
Nivelul de trai din perioada 1916-1922
În intervalul palsat între 1916 și 1922 prețurile au crescut de 22 de ori. Pentru a vă face o idee în ultimele trei decade, prețurile au crescut de 41 d ori alimentate fiind de o inflație record care, la rândul ei a fost influențată de emisiile BNR-ului care nu aveu acoperire
Prin urmare, leul de la o paritate de 1 la 1 cu francul, se va devaloriza și va reprezenta a patra parte din valoarea monedei franceze.
Un alt moment de cotitură a fost reprezentat de marea criză care a lovit în 1929 și efectele s-au resimțiti și la trei ani după atunci când nivelul de trai a scăzut considerabil, indicele general al salariilor nominale reprezenta 63% din cel al anului 1929.
În perioada comunistă și odată cu abdicarea Regelui Mihai în 1947, nivelul de trai al românilor, are din nou de suferit dat fiind condițiile împovorătoare impuse de URSS. Faimoasele SOVROM-uri au golit visteria statelor, abia în anul 1975 sunt achitate ultimele datorii.
Cu un an înainte de a deceda, dictatorul Ceaușescu ritmul de creștere al economiei era de 5% pe an.
Media ultimului deceniu din perioada comunistă este cotată la 1%.
La începutul anilor 1990 leul a fost supraevoluat în raport cu dolarul cel din urmă era stabilit la 21 de lei apoi e dus la 35 de lei.
Abia în anul 2003 e atinge valoarea PIB-ului din 1989.
La finalul anului 2004, cursul euro coboară la un minim de 3,1 lei care corespunde unei deprecieri de 23%.