Vineri, 9 august, pe canalul de YouTube „Hai România” a fost difuzată o nouă ediție a podcastului „Evenimentul Istoric”. Gazda, Manu Ionescu, l-a avut ca invitat pe istoricul Alex Mihai Stoenescu, iar discuția s-a concentrat asupra originilor celebrei balade Miorița.
În primul rând, unul dintre subiectele abordate din jurul acestei discuții mai ample a fost modalitatea prin care Alecu Russo a ajuns să „culeagă” această baladă și să o transmită mai departe.
Un cântec din munții Vrancei
După cum a explicat istoricul Alex Mihai Stoenescu, Alecu Russo a auzit această baladă cântată de un lăutar la o petrecere.
„A auzit balada cântată de un lăutar la o petrecere în sat. Și i-a atras atenția, i s-a părut deosebită. S-au cântat și alte cântece acolo, dar pe această Baladă a transcris-o, a pus-o pe hârtie. Într-o formă așa cum a auzit-o. Pe care noi nu o cunoaștem de fapt. De ce? Pentru că acest lucru s-a întâmplat prin 1850 și el i-a dat această baladă lui Vasile Alecsandri, despre care știa că adună pentru a scoate un prim volum de poezii populare românești.
Și știind acest lucru i-a dat lui Balada. I-a spus <<Uite, am ascultat balada asta la Soveja, în Vrancea>>. Și Alecsandri, potrivit criticilor literari și a unor contemporani, ar fi intervenit. Și ar fi stilizat forma inițială dată de Alecu Russo. Și i-a dat forma arhicunoscută, care a devenit celebră”, sunt explicațiile pe care le-a oferit Alex Mihai Stoenescu.
Cum a intervenit Alecsandri
După părerea istoricului Alex Mihai Stoenescu, Vasile Alecsandri nu a modificat structural balada Miorița. Însă, a oferit și detalii despre ce a modificat, mai exact, poetul.
„Cred că a corectat unele imperfecțiuni de ritm sau de vers. A introdus și unele cuvinte care i s-au părut mai potrivite. <<Ortoman>> de exemplu, este considerat un cuvânt introdus de Alecsandri. Care este din neogreacă și se traduce prin om drept, vârtos. Este un cuvânt compus. Și se presupune că nu era utilizat de ciobani”, a mai informat istoricul.
Marea valoare a baladei
Alex Mihai Stoenescu a mai explicat și care este marea valoare a acestei balade care a fost culeasă de Alecu Russo.
„Marea valoare a acestei balade constă în sinteza, în simbioza extraordinară făcută între mai multe teme care aparțineau, de fapt, altor cântece. Altor balade. Deci este o sinteză extraordinară a mai multor balade, cu mai multe teme, cu alte teme. Unele aparent fără nicio legătură una cu cealaltă. Și compunerea lor. Așezarea lor într-o formă sintetică extraordinară, cea care ne-a rămas. Pentru că acolo, de fapt, balada conține patru teme”, a mai adăugat istoricul.
Ediția integrală a podcastului Evenimentul Istoric din ziua de vineri, 9 august, poate fi urmărită integral aici.
