Oborul este cunoscut tuturor bucureştenilor. Chiar dacă nu merg ei înşişi să-şi facă piaţa de-acolo, au auzit cu siguranţă de vestiţii mici de la terasele din preajma tarabelor, varietatea fructelor şi legumelor şi, desigur, preţurile mai reduse decât la marile lanţuri de la magazine. Însă am hotărât să inspectăm veridicitatea ultimului aspect şi să vedem cum este cu adevărat piaţa în zilele noastre. Cine vinde? Cine cumpără şi cu cât?
Am intrat în piaţă la zece dimineaţa, când deja în anumite zone nu mai aveai loc să arunci nici măcar un ac. Chiar dacă erau şi destui cumpărători, cea mai mare doză de dinamism era dată de furnizorii care descărcau marfa din camioane şi de precupeţi. Totuşi, am putut să fac o rapidă analiză de piaţă. Cele mai frecventate erau tarabele cu fructe de sezon, aşa cum era de aşteptat. Piersicile şi caisele erau la mare căutare, deşi cele din urmă (în medie, 15 lei kilogramul) erau printre cele mai piperate din punctul de vedere al preţului. Doar cireşele şi vişinele egalau această performanţă. În schimb, piersicile se aflau la pragul ferm de 10 lei/kilogram.
Piaţa Obor Sursă foto Arhiva personală
În primă fază, a fost surprinzător că un avocado putea să fie cumpărat cu un leu de la o tarabă. Dar am aflat rapid şi de ce avea acest preţ avantajos: „După cum vedeți, nu se vinde prea bine”, a spus vânzătoarea. Cu puțin timp înainte, o altă comerciantă a strigat după mine în mod specific atunci când m-a văzut mergând de la o tarabă la alta și punând întrebări. „Domnișoara, domnișoara, hai la avocado”. Cred, într-adevăr, că portretul-robot al consumatorului de avocado este mai apropiat de imaginea mea decât de aceea a celor mai mulți clienți ai Oborului, care sunt mai în vârstă, tind să aibă gusturi tradiționale și, mai ales, să caute produse de proveniență locală.
Comercianții sunt pe culmile disperării
Chiar dacă dinamismul tarabelor și al celor două hale, cea care a rămas Hala Obor și cea de la Ziduri Moși, care și-a făcut un rebranding în„Piața Obor”, creează o atmosferă familiară și veselă, există și o față întunecată a pieței. Iar acea față întunecată este reprezentată de scumpirile la alimente, în special la carne, care țin mulți cumpărători departe de tarabe și din ce în ce mai aproape de supermarketurile care se află la câteva minute distanță.
Pentru a afla mai multe detalii despre această situație, am vorbit cu comercianți din Hala Obor, zisă și „hala veche”, care are acum un management diferit față de celelalte zone comerciale care se întind între Veranda Mall și stația de metrou Obor.
Carnea, cel mai sensibil subiect
Pășind în Hală, nu aveam certitudinea că voi primi răspunsurile pe care le căutam. Însă, administratorul Halei mi-a venit în ajutor și mi-a făcut legătura cu acei comercianți deschiși să discute și să dezbată chiar starea actuală a pieței. „Nu prea bine”, a fost răspunsul pe care l-am primit atunci când am pus întrebarea clasică „Cum merge vânzarea?” Chiar înainte de a întreba, am aruncat un ochi spre un preț: piept de vițel, 27 de lei kilogramul. Nu mi s-a părut exorbitant, mai ales pentru că la o altă tarabă din cadrul complexului am găsit un preț similar pentru pieptul de pui. „Branding competitiv”, cum am auzit un cumpărător din piață spunând cu scurt timp înainte să pășesc în Hală.
Chiar dacă prețurile de la taraba unde mi-am desfășurat primul interviu rămăseseră apropiate de cele de anul trecut, scumpirile la alimente nu sunt o glumă. Mai mult, sunt un factor decisiv în a cumpăra sau nu cumpăra un produs, mai ales după ce puterea de cumpărare ne-a scăzut tuturor atât de dramatic în ultima perioadă. Un alt factor pe care nu îl luasem în calcul este cel religios: măcelăriile sunt lovite și de Postul Sfinților Petru și Pavel, pe lângă faptul că temperaturile de vară descurajează românii din a consuma produse pe bază de carne.
În așa măsură, încât după spusele comercianților, nici măcar micii nu mai sunt ce-au fost. Nici chiar cei de la Terasa Obor, a cărei faimă a ajuns atât de departe, încât până și reporterii de la The New York Times au vrut să o viziteze și să-i testeze produsele.
Terasa Obor Sursă foto Arhiva personală
Un factor important în decăderea vânzării de carne din zonele comerciale și de recreere ale Oborului este competiția reprezentată de supermarketuri. La o aruncătură de băț, la Kaufland, amestecurile pentru mici și burgeri sunt adesea la reducere, astfel încât cumpărătorii se simt încurajați să le aleagă. „Prețurile în hipermarketuri sunt mult mai mici, nu avem nicio șansă”, au spus în unanimitate comercianții cu care am vorbit. Una dintre vânzătoare mi-a explicat mai amplu: „Totul începe de la crescătorii de animale. Ei măresc prețul, noi mărim prețul, să ne iasă și nouă ceva, după vin alții, vor să facă mici din carnea noastră. Măresc și ei prețul, și tot așa…”
Desfășurătorul prețurilor din piață și din supermarket
Am bătut piețele și supermarketul în lung și-n lat și am constatat că prețurile tind să fie similare în această perioadă. Astfel, cartofii noi, românești („Dâmbovița, Brezoi”, mi-a răspuns cu hotărâre primul comerciant în aer liber cu care am vorbit, atunci când l-am întrebat de proveniență) costă între 3 și 3,5 lei/kilogram, indiferent dacă îi cumperi din Obor sau din Kaufland. Se simte o ușoară diferență de prețuri la ouă – în piață, un ou de găină costă în general 1 leu bucata, deși există și tarabe care le comercializează la 0,45 lei bucata. În schimb, majoritatea cofrajelor cu 20 de ouă din Kaufland costă în jur de 23 de lei, deci prețul la bucată ar fi, în urma unui calcul simplu, un pic mai mare.
Piersicile, atât în tarabe, cât și în cutii de plastic închise ermetic, în supermarket, costă 10 lei kilogramul. În cazul cărnii, „punctul fierbinte” al interviurilor mele, am văzut că ceafa de porc costă aproximativ 35 de lei atât în piață, cât și în supermarket. Însă, după cum am aflat de la o comerciantă, deși cumpărătorii merg la hipermarket în speranța de a găsi prețuri mai mici, ei tot la Obor se întorc. Pentru că și în cazul în care găsesc acele costuri mai reduse, calitatea cărnii diferă simțitor. Ce pot spune cu certitudine este că, mai ales în ceea ce privește produsele pe bază de carne, este foarte rară proveniența autohtonă atunci când inspectezi rafturile supermarketurilor. Iar acest lucru s-ar putea să aibă anumite urmări pe termen lung, care să se alinieze cu ceea ce mi-a relatat doamna vânzător.
Pe de altă parte, un avantaj colosal al pieței este reprezentat de cireșe. În „piața nouă”, cu logo-ul cochet „Piața Obor”, cu scări rulante și cu promisiunea de a putea plăti cu cardul (dar numai la etajul unu, am aflat eu imediat, la parter acest lucru nu era cu putință pe nicăieri), se comercializau „cireșe fff dulci”, la numai 12 lei kilogramul. Asta în vreme ce în Kaufland, prețul per kilogram se apropie de 26 de lei.
