Problema lansată de situația centralei nucleare de la Zaporojie avansează, iar instituțiile internaționale iau măsuri privind ameliorarea pericolului. Astfel, Agenția Internațională a Energiei Atomice (AIEA) a trimis în teritoriu o misiune care a ajuns deja în orașul ucrainean, iar grupul cuprinde reprezentanți din 10 țări, dar între care nu au fost incluși membrii din Ucraina sau din Rusia, misiune condusă de directorul general al AIEA, Rafael Grossi, potrivit unor informații di interiorul Organizației Națiunilor Unite (ONU).
Presa rusă precizează că Grossi dorește astfel să realizeze stabilirea unei prezențe permanentă a AIEA la centrala nucleară. Potrivit informațiilor din media rusească, scopul acestei delegații este să „evalueze situația reală” și „să ajute la stabilizarea situaţiei”. În acest sens, jurnaliștii Reuters scriu că „este o misiune de ordin tehnic, menită să prevină un accident nuclear”. Kievul vine, pe de altă parte, cu altfel de informații și precizează că obiectivul misiunii este „să înregistreze încălcările standardelor și normelor de securitate nucleară comise” de către ruși și „să ceară Rusiei demilitarizarea completă a centralei și revenirea ei sub control ucrainean”.
Zaporojie, arma nucleară a lui Putin
O altă parte a presei vine cu acuzații grave la adresa președintelui rus Vladimir Putin. Cei de la The Telegraph susțin că liderul de la Kremlin a „transformat centrala de la Zaporiojie într-un dispozitiv nuclear improvizat” drept alternativă pe lângă armele nucleare tactice despre care se spune că ar fi în dotările armatei ruse. „Tacticile și armele de secol 20 ale lui Putin lasă de dorit în fața unor apărători îndârjiți susținuți de armamentul și spionajul de secol 21 al NATO. Unicul lucru care împiedică o victorie ucraineană e amenințarea nucleară a Rusiei”, scrie sursa mai sus citată.
Armele nucleare ale Rusiei pot fi devastatorae, scrie cotidianul The Telegraph, dar cu toate acestea, prin negocieri strategice și presiuni economice, Occidentul o poate dezamorsa prin presiuni economice. De asemenea, Vestul trebuie să intervină și în cazul Chinei, căci aceasta din urmă este un element important în discuțiile cu Putin ca acesta să renunțe la „amenințările apocaliptice”.
Fără ruși în UE
„Subiectul circulației turiștilor ruși în UE a dat naștere marți unei dezbateri înverșunate la Praga între miniștrii afacerilor externe ai statelor membre”, scriu jurnaliștii francezi de la Le Monde. Statele europene se dispută acum pe acest subiect, căci unele dintre ele doresc suspendarea acordului de vize pentru turiștii ruși, iar câteva dintre acestea cer vertiginos interzicerea totală a acestora pe teritoriul Uniunii Europene. „Nu e just ca Rusia să declanșeze un război agresiv și brutal, iar rușii să poată duce o viață normală, să poată călători prin Europa, să fie turiști. Nu e drept”, a declarat premierul Finlandei, Sanna Marin.
Germania, care a luat rolul mediatorului în această situație, a propus un compromis: „Poate fi o cale foarte bună să spunem clar că suspendăm acordurile privind facilitarea vizelor, că nu mai eliberăm vize multiple sau vize pe mai mulți ani”. Olaf Scholz, cancelarul de la Berlin, a adăugat faptul că conflictul actual din Europa e „războiul lui Putin” și că restricționarea de circulație poate avea efecte majore asupra opozanților ruși care vor să părăsească țara. Chiar și așa, se pare că divergențele nu se vor încheia prea curând, căci președintel Zelenski are următoarea opinie: „Lăsați-i să rămână în lumea lor până își vor schimba filozofia”.
Jurnaliștii de la The Jerusalem Post îi susțin opinia lui Scholz: „Cea mai importantă moștenire a epocii Putin va fi amintirea faptului că a existat o rezistență, că unii ruși nu au întors capul. În cele din urmă ziua socotelilor va veni și rușilor li se vor reaminti povești extraordinare despre speranță, curaj și tenacitate, care pentru poporul rus au o valoare mai mare decât oricare bogății din lume.” Acei opozanți ruși sunt „astăzi batjocoriți, disprețuiți, persecutați și asasinați, dar mâine vor fi eroi naționali”.
Fără gaz rusesc în UE
Moscova contină în drumul său spre întreruperea furnizării de gaz către Europa prin gazoductul Nord Stream, căci o oprire de trei zile a fost deja anunțată de către Rusia. Comisia Europeană este în proces de aprobare ale unor măsuri urgente de combatere a criizei energetice, măsuri ce ar urma să fie luate „în următoarele săptămâni”, iar reformele structurale ale pieței energetice vor fi adoptate „la începutul anului viitor”.
Publicația Euronews prezintă „inițiativele europene pentru limitarea dependenței de gazul rusesc”. Astfel, șapte țări de la Marea Baltică au decis deja că vor majora de până la șapte ori producția de energie eoliană până în anul 2030. Guvernul de la Berlin persistă pentru ideea îmbunătățirii legăturilor din rețeaua europeană de gaze și hidrogen, inclusiv un gazoduct din Peninsula Iberică spre Europa Centrală.
O țară care nu este în rând cu UE este Ungaria, care își menține dependența energetică de Rusia: „Ungaria a semnat un contract cu compania rusă Gazprom pentru furnizarea suplimentară a până la 5,8 milioane de metri cubi de gaz pe zi de la 1 septembrie”. Un ton optimist vine toruși de peste ocean, căci economistul Paul Krugman scrie în The New York Times despre faptul că intervenția guvernelor europene pe piața energiei nu va fi una dezastruoasă dacă va continua în felul de până acum: „Și chiar dacă războiul din Ucraina se va prelungi, Europa își va dezvolta sisteme mai sofisticate de alocare a energiei și totodată se va vindeca gradual de dependența de gazele rusești”.
Liderii lumii, păreri de rău față de Gorbaciov
„Lideri mondiali, printre care Joe Biden şi Emmanuel Macron, şi-au exprimat regretele după decesul fostului preşedinte al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, la 91 de ani”, transmite publicația americană BBC. În același sens, Vladimir Putin, chiar dacă a calificat în trecut colapsul URSS drept „cea mai mare catastrofă geopolitică a ultimului secol”, și-a exprimat „profunde condoleanţe” față de pierderea fostului lider de la Moscova.
Cotidianul britanic The Guardian prezintă enigma lui Gorbagiov care, „până în ultima zi de viață, s-a confruntat cu o dublă realitate – iubit și omagiat la Washington, Paris și Londra, dar insultat de un mare număr de ruși, care nu l-au iertat niciodată pentru schimbările provocate de reformele sale”. Pe de altă parte, editorialistul Leonid Bershidsky, de la Bloomberg, susține că „Gorbaciov a eșuat în tot ceea ce a încercat în calitate de ultim conducător al URSS. Statul condus de el nu putea schimba lumea în mai bine decât prin propria-i prăbușire – ceea ce a și făcut. Din nefericire, nu pentru mult timp.” Totuși, acesta continuă și scrie faptul că Gorbaciov „a fost atât de incompetent în a conduce un imperiu al răului fiindcă era într-un mod mult prea evident uman. Era neglijent de emotiv, incapabil să-și păstreze o față de poker și orb la intrigi. Nu și-a ascuns dragostea și admirația pentru soția lui, Raisa – și ulterior nici durerea la moartea ei. Darth Vader purta armură; Gorbaciov nu”.
