Tot mai mulți români se descurcă greu cu banii. Dar nu vor să apeleze la bancă și atunci solicită ajutor de la angajatori. Aceștia pot avea probleme însă când trebuie să recupereze împrumuturile de la salariați.
Inflația, care a redus drastic puterea de cumpărare, creșterea taxelor și adăugarea de noi impozite îi obligă pe tot mai mulți români să apeleze la împrumuturi. Dar cum băncile au condiții stricte de creditare și dobânzi mari, mulți apelează la angajatori. Acestea nu sunt interzise prin lege, dar pot apărea probleme atunci când trebuie să recupereze împrumuturile de la salariați.
Și asta deoarece, legal, angajatorii nu pot dispune aplicarea de rețineri salariale. Așa că, teoretic, returnarea banilor de către angajat nu se poate face decât de… bunăvoie. Iar dacă acest lucru nu se întâmplă, doar cu ajutorul instanței. Ceea ce presupune alte cheltuieli din partea angajatorului și timp pierdut.
Când pot fi aplicate reținerile din salariu
Codul Muncii prevede acest lucru în mod explicit. „Nicio reţinere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor şi condiţiilor prevăzute de lege”, conform Articolului 169.
Actul normativ stabilește doar situațiile pentru „reţinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului”. Potrivit articolului citat, acestea nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă. Și cu condiția să fie „constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă”.
Articolul citat prevede că, și în acest caz, reținerile trebuie să respecte următoarea ordine:
– Obligaţiile de întreţinere, conform Codului familiei.
– Contribuţiile şi impozitele datorate către stat.
– Daunele cauzate proprietăţii publice prin fapte ilicite.
– Acoperirea altor datorii către diverse persoane fizice sau juridice.
Codul Muncii stabilește și faptul că, cazurile menționate mai sus, reţinerile din salariu cumulate lunar nu pot depăşi jumătate din salariul net. Totodată, se se specifică și cum se procedează în cazul reținerilor pentru daune, de exemplu.
Ce este legal și ce nu
Pe lângă cazurile menționate, se practică însă și alte tipuri de rețineri, care nu au însă un cadru legal explicit. Ca de exemplu:
– Reținerile pe baza deciziilor de imputare.
– Reținerile la finalul raporturilor de muncă.
– Reținerile pentru echipamentele pe care angajații nu le-au mai predat etc.
Un alt exemplu de rețineri salariale care se practică, fără temei legal, sunt ratele din creditele acordate angajaților. Așa cum am menționat, returnarea banilor împrumutați de către angajator se execută de bunăvoie. Adică, la încasare salariului sau la alt termen convenit de comun acord, angajatul returnează suma de bani, stabilită conform înțelegerii. Ideea este că angajatorul nu are temei să rețină acea sumă de bani prin rețineri, conform avocat.net.
Dacă angajatul refuză să mai dea banii înapoi, pleacă din companie etc., angajatorul nu poate recupera datoria decât dacă obține în instanță o hotărâre contra angajatului său.
