În Rusia, foști prizonieri se întorc în orașele lor natale după ce au fost eliberați pentru a lupta în Ucraina. Victimele lor trăiesc în frică. „Este ca și cum ai fi în iad”, a spus Oskana Pechteleva. În ianuarie 2020, fiica lui Pechteleva, Vera, în vârstă de 23 de ani, din Kemerovo, în vestul Siberiei, a fost ucisă cu brutalitate de fostul ei iubit Vladislav Kanyus. Băiatul i-a provocat tinerei mai mult de 100 de răni, iar în cele din urmă a fost condamnat la 17 ani de închisoare pentru moartea ei. Ofițerii de poliție care au avut nevoie de ore pentru a interveni după ce vecinii Verei au sunat la secție, au fost condamnați cu suspendare.
„Polițiștii au ignorat șapte apeluri efectuate la linia de urgență 112. Vera Pechteleva zăcea într-o baltă de sânge, iar Vladislav Kanyus, fostul ei iubit, stătea deasupra ei până la coate în sânge”, a scris pe Twitter bloggerul rus Andre Filippov65. Vecinii Verei au spart în cele din urmă ușa cu o rangă înainte de sosirea poliției, a scris bloggerul.
Infractorii ruși devin eroi
Familia Verei ceruse o pedeapsă mai aspră. Mama ei, Oksana, a acuzat instanța că nu a luat în considerare violul și răpirea ca parte a cazului, sau faptul că ucigașul și-a înjunghiat victima cu un cuțit. Familia a lansat un apel care nu a ajuns niciodată în instanță. Prizonierul nu a putut fi găsit, li s-a spus. Ulterior, rudele Verei au găsit pe rețelele de socializare fotografii cu Kanyus în uniformă militară și cu o armă. Ei cred că acesta a fost eliberat și că luptă în Ucraina. În doliu pentru cei dragi sau confruntându-se ele însele cu amenințarea violenței fizice, rudele victimelor precum Vera Pechteleva suferă adesea de tulburări de stres post-traumatic, a declarat psihologul rus Ekaterina Isupova.
„Ele reacționează cu teamă, neputință și groază. Atunci când autorii ajung în închisoare, victimele simt o oarecare ușurare și speră că oroarea a luat sfârșit. Dar dacă află că agresorul se va întoarce și că este posibil să fie din nou în public, atunci apare frica”, a spus ea. Acest sentiment de neajutorare este o nedreptate majoră, a adăugat ea. Tocmai aceste sentimente le cunoaște bine Oksana Pechteleva. „Frica, durerea și neînțelegerea, este un coșmar”, a spus ea. De asemenea, femeia își face griji pentru propria siguranță și nu dorește să se întâlnească cu ucigașul fiicei sale, după ce acesta ar lupta în Ucraina. Aproximativ 50.000 de prizonieri au fost recrutați pentru grupul de mercenari Wagner de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, împreună cu alți 15.000 de către Ministerul Apărării, potrivit Olgăi Romanova, șefa ONG-ului Russia Behind Bars, care trăiește în exil în Germania.
„Se presupune că au fost în principal infractori serioși care ispășeau o pedeapsă de 10 ani sau mai mult care au plecat la război. Nu există statistici, dar oricine care a făcut deja cinci sau șase ani în spatele gratiilor are mai multe șanse să fie eliberat condiționat și, prin urmare, este mai puțin probabil să își riște viața” a declarat un avocat rus sub rezerva anonimatului. Cunoscută pentru campania sa împotriva violenței domestice în Rusia, Alyona Popova a fost inclusă pe o listă de „agenți străini” de către Ministerul rus al Justiției. Nimeni nu știe câți criminali condamnați au fost eliberați pentru a lupta în Ucraina, a declarat Popova. „Criminalii sunt eliberați. În loc să fie nevoiți să își ispășească întreaga pedeapsă, li se permite să ucidă și mai mult”, a declarat activista pentru drepturile omului.
Criminali în libertate
În ianuarie, șeful Wagner, Evgheni Prigojin, s-a întâlnit cu un grup de deținuți. După șase luni de serviciu în Ucraina, acestora li se permitea să se întoarcă acasă, fiind scutiți de restul pedepsei. Printre ei se aflau doi bărbați condamnați pentru crimă. Unul dintre ei era Pavel Saharov din regiunea Karelia. În 2015, el a fost condamnat la 11 ani de închisoare pentru uciderea brutală a unui pensionar. Însă, în ianuarie 2023, s-a întors acasă. Potrivit presei, el a fost unul dintre primii care au fost grațiați printr-un decret secret al președintelui rus Vladimir Putin. Probabil că, alături de Saharov, a fost grațiat și Denis Kinyev din regiunea Leningrad, care a fost condamnat la 17 ani de închisoare pentru jaf și crimă în 2011.
Cu toate acestea, nu toți prizonierii se întorc din război în viață. În noiembrie 2019, Eduard Jar, din satul Karaul din regiunea Krasnoyarsk, a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru uciderea unei femei. El a lovit-o în stare de ebrietate de trei ori cu o lopată, a înjunghiat-o de patru ori cu un cuțit și a lovit-o de trei ori cu piciorul în față și în partea superioară a corpului. După aceea a părăsit apartamentul ei, a aruncat cuțitul și a plecat acasă, potrivit mărturiei sale. În noiembrie 2022, Jar s-a alăturat grupului Wagner. Câteva luni mai târziu, în februarie 2023, el a murit în apropierea orașului ucrainean Bakhmut, aflat în conflict. Autoritățile locale din satul său natal l-au descris ca fiind un „erou” în necrologul său: „A ieșit să lupte împotriva neonaziștilor și, prin urmare, a devenit un adevărat erou și un adevărat patriot pentru toți cei care trăiesc în regiunea noastră”.
Armatele private sunt ilegale
Activista pentru drepturile omului Romanova a declarat că în Rusia nu există nicio lege care să permită existența mercenarilor sau a armatelor private. „De aceea, acești 50.000 de soldați Wagner sunt absolut ilegali, la fel ca și grațierile. O crimă nu poate acoperi o alta”, a spus ea. În plus, statul nu poate pur și simplu să desemneze membrii armatelor private drept „voluntari” și să îi protejeze. Dar exact acest lucru face legea împotriva „discreditării” armatei și a voluntarilor precum soldații Wagner, a declarat Romanova, adăugând că oamenii nu pot critica criminalii care luptă în război fără a risca până la 15 ani de închisoare.
Dar foștii prizonieri nu se regăsesc doar în armatele private rusești. De la 1 februarie, deținuții din Rusia cu pedepse neexecutate pot fi incluși în armată pe contracte de serviciu. Iar la sfârșitul lunii iunie, Putin a semnat o lege care permite înrolarea lor. Legea se aplică persoanelor care sunt suspectate sau acuzate de infracțiuni și riscă o pedeapsă cu închisoarea de cinci ani sau mai puțin. Potrivit lui Romanova, noua lege permite persoanelor care se confruntă cu pedepse pentru infracțiuni minore și moderate să fie mobilizate pentru război. „O persoană este arestată, se deschide un dosar penal, iar după aceea persoana este de acord să meargă la război și dosarul penal este închis”, a spus ea, conform DW .
