Cum se adaptează dreptul intelectual la provocarea evoluției tehnologice? A patra ediție a galei proprietății industriale

Camera Națională a Consilierilor în Proprietate Industrială din România (CNCPIR) a organizat împreună cu grupul editorial Universul Juridic cea de-a patra gală a proprietății industriale, la trei ani distanță de la ultimul eveniment realizat cu prezență fizică. În cadrul evenimentului a avut loc și o masă rotundă în care experții au dezbătut provocările și responsabilitățile în domeniul proprietății industriale în România în era tehnologiilor emergente.

Evenimentul, care a fost prezentat de către Cristian Pavel, director editorial Universul Juridic, a strâns participanți din cadrul instituțiilor de stat, precum chestorul de poliție, Aurel Dobre, directorul Direcției de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IGPR, Ioan Alexandru Dudu, director general Autoritatea Vamală Română, reprezentanți ai OSIM, profesorul universitar doctor avocat Viorel Roș, antreprenori, precum și reprezentanți de seamă a mai multor case de avocatură importante din România.

România a făcut progrese vizibile în ultimii ani în ceea ce privește combaterea infracțiunilor în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală, conform chestorului Aurel Dobre, poliția având peste 3.600 de dosare pe rol în această speță.

„În ultimii ani am reușit să asigurăm o cât mai pronunțată activitate în domeniu și am realizat o serie de progrese și am reușit să obținem o apreciere inclusiv la nivel internațional a eforturilor depuse, astfel că pentru prima dată am fost excluși de pe lista de supraveghere a Statelor Unite în domeniul proprietății intelectuale.” a declarat Aurel Dobre.

Tema principală a mesei rotunde a fost „provocările și responsabilitățile în domeniul Proprietății Industriale în România în era tehnologiilor emergente”. La aceasta au participat și au luat cuvântul pe rând, Ovidiu Manoel Dinescu, președintele CNCPIR, Marius Cezar Pantea, vicepreședinte CNCPIR, Mitrița Hahue, director general adjunct OSIM, avocat Elena Grecu, managing parner la Grecu & asociații, Andreea Bende, partener la Simion & Baciu și Mihaela Maxim, managing associate la Țuca Zbârcea & Asociații.

„Inteligența artificială va schimba dreptul proprietății intelectuale pentru că pune o problemă foarte interesantă și gravă, dacă vorbim de o creație a inteligenței artificiale cine va deține drepturile de proprietate intelectuală? Nu mi se pare firesc ca inteligența artificială, dacă ea creează să nu fie titular al drepturilor de autor. Nu poate fi altcineva titular, pentru că e contra principiului conform căruia dreptul aparține primului și adevăratului autor. Această inteligență artificială poate avea atunci, drepturi morale?” a declarat în deschidere Vioreș Roș, cel care a moderat discuția.

Leon Dănăilă a lansat o nouă carte

Chiar dacă evoluția tehnologică și inteligența artificială constituie provocări majore în ceea ce privește legislația dreptului intelectual, Mihaela Maxim consideră că eventualele creații ale inteligenței artificiale sunt realizate în urma unor parametrii pe care tot omul îi introduce, astfel acesta ar trebui să beneficieze de drepturile de autor ale creației. Concluzia este că ne aflăm în plin avânt tehnologic și trebuie să ne adaptăm acestuia pentru a putea face față oricărei situații.

„Inteligența artificială trebuie privită ca un instrument, ca rezultatul creației unei persoane fizice. Este drept că evoluția tehnologie ne pune în fața unor provocări, însă noi oamenii suntem cei care trebuie să reglementăm acest domeniu. Ceea ce creează un robot, ceea ce rezultă din urma interacțiunii acestuia, din punctul meu de vedere este doar rezultatul unor algoritmi, unor cerințe, pe care tot omul le imprimă.” – Mihaela Maxim.

„Ne place sau nu ne place, inteligența artificială face parte din viața noastră și trebuie să ne adaptăm acesteia, va trebui să regândim dreptul proprietății intelectuale, iar acest lucru constituie o provocare.” – Viorel Roș.

Un moment special în cadrul galei a fost lansarea cărții „Apoteoza neurochirurgiei” a reputatului doctor academician Leon Dănăilă, în vârstă de 89 de ani. Acesta a realizat peste 40.300 de operații, a scris peste 60 de cărți și are 18 certificate de inventator obținute de-a lungul vieții.

„Pricina pentru care am scris această carte n-a fost căutarea gloriei, ci dorința de a fi de folos și a îmi îndeplini datoria. În vechime orice carte era considerată sacră chiar dacă nu avea nimic religios în ea, era citită cu un fior de sfințenie ca pe un mesaj trimis de undeva dintr-o lume aparte care aduce liniște și înălțare sufletească. Esta latura apofatică a acestei cărți. Din această cauză aduc mereu la porțile sufletului întrebarea cât am reușit să fac până acum? Am cercetat, am operat, am scris.” – Leon Dănăilă.

Evenimentul s-a încheiat cu premierea pentru activitatea desfășurată în ultimul a mai multor companii, printre care JTI România, Novomatic România, Magnum Bet, Alpha Bank România, Alexandrion Grup, Grecu & asociații sau Țucă Zbârcea & asociații.