Vă prezentăm astăzi revista presei din domeniul energie din acest week end. O analiză a rigzone.com arată că prețurile mari la gaz vor duce Europa în situația de înmagazina mai multă energie. De asemenea, țările baltice se pregătesc să crească producția de energie din parcuri eoliene. Tot din cauza prețului crescut la gaze.
Prețurile ridicate ale gazelor naturale vor continua să reducă cererea europeană la un nivel de șapte procente sub media pe ultimii cinci ani, permițând existența unui scenariu optimist pentru niveluri de înmagazinare de 31% la sfârșitul iernii în depozite.
Este de remarcat faptul că acest scenariu a fost în concordanță cu media pe cinci ani, potrivit datelor de la Wood Mackenzie., scrie rigzone.com
„Importurile puternice de GNL prin conducte din afara Rusiei au contribuit la creșterea nivelurilor de stocare a gazelor din Europa, la un nivel de peste 80% la sfârșitul lunii august, depășind așteptările. Ne așteptăm ca acest nivel să crească la 86% până la începutul lunii octombrie. Dacă fluxurile rusești din Nord Stream vor fi relua la nivelurile actuale după lucrările de întreținerea anunțate pentru luna septembrie, Europa ar putea fi în măsură să treacă peste această iarnă fără reduceri ale cererii”, a afirmat Massimo Di Odoardo, vicepreședinte al cercetării pe gaz și GNL la Wood.
Acest scenariu ia în considerare reducerea cererii de gaze cu 7% până în martie, comparativ cu media ultimilor cinci ani. În acest scenariu, nivelurile de depozitare a gazelor sunt de așteptat să se reumple la 90% înainte de iarna 2023/24.
Cu toate acestea, incertitudinea rămâne, deoarece vremea extrem de rece din această iarnă sau fluxurile reduse din Rusia ar putea pune Europa pe o traiectorie diferită.
„În cazul în care fluxurile Nord Stream nu se reiau după întreținerea din septembrie, stocurile europene ar putea ajunge în continuare la 26% până la sfârșitul acestei ierni, deși s-ar putea să ajungă la 81% înainte de iarna viitoare”, a adăugat Di Odoardo.
Cel mai mare risc va fi însă vremea. Dacă emisfera nordică are o iarnă extrem de rece, creșterea nevoii de încălzire în Europa și Asia ar putea adăuga până la 30 de miliarde de metri cubi la cererea pentru perioada de iarnă și ar putea reduce riscul stocurilor europene din depozite. Aceasta forțând atingerea unui nivel de până la un 4% în depozite până în luna martie și până la doar 63% înainte de începutul iernii următoare, ducând inevitabil la scăderea cererii.
„Pe lângă incertitudinea cu privire la aprovizionarea cu gaze din Rusia, strângerea pieței de energie – din cauza producției reduse de energie nucleară, hidro și eoliană – și riscul de întrerupere a energiei electrice pun un stres suplimentar asupra prețurilor futures la gaze în această iarnă.”
„În condiții meteorologice normale, anticipăm o reechilibrare a pieței de energie după acestă iarnă, care, combinată cu un echilibru îmbunătățit pe piața gazelor, ar putea duce la o scădere a prețurilor la gaze cu peste 35%, tranzacționându-se mai aproape de nivelurile pe care le avea Europa la sfârșitul lui iulie 2022.”
„Cu toate acestea, speranța Europei de a trece peste aceasta și iarna viitoare se bazează pe importurile record de GNL. Se estimează că se va atinge o cotă de piață de 40% în Europa pentru anul viitor, în timp ce Rusia scade sub 10%, rezultând prețuri mai mari pentru gazul metan, iar Europa va rămâne pe piața premium de GNL la nivel global”, a declarat Penny Leake, analist de cercetare Wood Mackenzie pentru gaze europene.
A fost finalizată prima etapă a terminalului estonian de GNL Paldiski
Prima fază a construcției terminalului GNL Paldiski din orașul portuar estonian Paldiski a fost finalizată, relatează presa locală. Potrivit televiziunii de stat estoniene ETV, prima fază a construcției terminalului LNG Paldiski a fost finalizată la 31 august 2022.
Rēdks Raudla, directorul de construcții al firmei de construcții Pakrineeme Sadam, a confirmat că lucrările la terminal se desfășoară conform planului. A fost construită o conductă de gaz de legătură cu debarcaderul, cu o stație de comprimare pe uscat, precum și un debarcader la care poate acosta un petrolier sau o navă FSRU.
Construcția completă a terminalului GNL Paldiski este planificată să se desfășoare în două etape. Prima etapă a inclus construcția conexiunii cu conducta Balticconnector și închirierea unui terminal plutitor (FSRU). În cea de-a doua etapă, se va construi, de asemenea, o soluție permanentă pentru terminal, scrie offshore-energy.biz .
Terminalul LNG Paldiski este un terminal de import de GNL propus pe bază de FSRU. Compania energetică estoniană Alexela este asociată cu firma de investiții compatrioată Infortar pentru acest terminal.
Pe de altă parte, compania finlandeză Gasgrid închiriază FSRU de la Excelerate Energy pentru o perioadă de 10 ani. Aceasta își propune ca terminalul să fie disponibil încă din iarna viitoare. Capacitatea navei este suficientă pentru a acoperi nevoile de gaze atât ale Finlandei, cât și ale Estoniei.
Acest terminal plutitor de GNL va asigura securitatea energetică și diversificarea aprovizionării Finlandei, răspunzând în același timp nevoilor mai largi ale regiunii Mării Baltice.
În Letonia, terminalul GNL Skulte tocmai a primit aprobarea guvernului. Terminalul va include un FSRU care va fi amplasat în zona portuară Skulte, cu o conductă de legătură cu depozitul subteran de gaze Inčukalns, aflat la 34 de kilometri distanță. Acest proiect are ca scop creșterea independenței energetice a Letoniei și a regiunii baltice.
EIA: Exporturile de GNL din SUA scad de la o săptămână la alta
Potrivit raportului Administrației americane pentru informații în domeniul energiei (EIA), exporturile săptămânale de GNL au scăzut la 18 transporturi de GNL, iar prețul spot Henry Hub a scăzut și el.
În cel mai recent Short-Term Energy Outlook (Perspective energetice pe termen scurt) pentru săptămâna cuprinsă între 25 și 31 august, EIA raportează că 18 nave de GNL au plecat din Statele Unite. Aceasta este cu trei mai puțin decât în săptămâna raportată anterior.
Opt nave au plecat de la Sabine Pass, câte trei de la Cameron și Corpus Christi, două de la Cove Point și câte una de la Calcasieu Pass și Elba Island. Acestea aveau o capacitate combinată de transport de GNL de 67 de miliarde de picioare cubice.
O navă de GNL a descărcat o încărcătură de aproximativ 3 miliarde de picioare cubice la instalația de GNL Everett, în apropiere de Boston, Massachusetts, operată de Constellation, scrie offshore-energy.biz.
Prețul spot Henry Hub a scăzut cu 34 de cenți, de la 9,29 dolari pe milion de unități termice britanice (MMBtu) miercurea trecută la 8,95 dolari/MMBtu în această săptămână.
Livrările de gaze naturale către terminalele de export GNL din sudul Louisianei au crescut cu 0,1 miliarde de metri cubi/zi, până la 7,8 miliarde de metri cubi/zi, în timp ce livrările către terminalele din sudul Texasului au scăzut cu 0,2 miliarde de metri cubi/zi, până la 2,2 miliarde de metri cubi/zi. Livrările totale de gaze naturale către terminalele de export GNL din SUA au scăzut cu mai puțin de 0,1 Bcf/d și au fost în medie de 11,0 Bcf/d în această săptămână.
Declarațiile de la Marienborg: Independența față de combustibilii fosili ruși determină noi planuri de energie eoliană offshore și GNL în țările baltice
Opt țări din Marea Baltică, care au convenit ieri să construiască o capacitate eoliană offshore de șapte ori mai mare decât cea instalată în prezent în Marea Baltică până în 2030, și-au prezentat calea comună pentru a reduce la minimum dependența de combustibilii fosili din Rusia. Pe lângă dezvoltarea energiei eoliene offshore, liderii celor opt țări vor coopera, de asemenea, în ceea ce privește interconexiunile de rețea și GNL ca și combustibil de bază pe termen scurt.
În cadrul Summitului privind securitatea energetică la Marea Baltică din 30 august, Danemarca, Suedia, Finlanda, Germania, Polonia, Letonia, Lituania și Estonia au semnat două declarații.
În cadrul Declarației de la Marienborg, care stabilește viziunea generală privind modul în care țările vor consolida independența națională și europeană față de energia rusă și vor stimula tranziția ecologică, țările s-au angajat să atingă o țintă combinată pentru energia eoliană offshore în regiunea Mării Baltice de cel puțin 19,6 GW până în 2030 – o creștere de șapte ori mai mare decât cea actuală de 2,8 GW.
Pe baza ambițiilor anunțate pentru 2030, se preconizează că Danemarca, cu 6,3 GW, va avea cea mai mare capacitate eoliană offshore din regiunea Mării Baltice, urmată de Polonia, cu 5,9 GW, Germania, cu 3,8 GW, Lituania, cu 1,4 GW, Estonia, cu 1 GW, Suedia, cu 0,7 GW, Letonia, cu 0,4 GW și Finlanda, cu 0,1 GW.
Declarația de la summit recunoaște, de asemenea, potențialul energiei eoliene offshore în bazinul Mării Baltice, care se estimează că va ajunge până la 93 GW până în 2040, scrie offshore-energy.biz .
„Marea Baltică deține un potențial substanțial, dar în mare parte neexploatat, pentru energia eoliană offshore, care poate accelera eliminarea treptată a energiei rusești prin înlocuirea combustibililor fosili, de exemplu prin electrificare, creșterea numărului de combustibili regenerabili, diversificarea și decarbonizarea rețelelor de gaze, o mai mare integrare sectorială și o economie verde a hidrogenului, inclusiv infrastructura necesară de transport și de conducte”, se arată în declarație.
Obiectivele fac parte din strategia Comisiei Europene privind energia eoliană offshore, care are ca obiectiv extinderea a peste 300 GW de energie eoliană offshore până în 2050, pentru a atinge neutralitatea climatică a UE.
„Prin declarația de la Marienborg și prin creșterea de șapte ori a energiei eoliene offshore în Marea Baltică, facem un pas important atât pentru climă, cât și pentru siguranța noastră. Am obținut acum o implicare mai puternică a țărilor aflate în prima linie absolută în extinderea energiei eoliene offshore. Scopul este de a spune adio energiei negre și de a-l priva pe Putin de posibilitatea de a folosi energia ca pe o armă”, a declarat Dan Jørgensen, ministrul danez al climei, energiei și aprovizionării.
În timpul summitului, a fost semnată, de asemenea, o scrisoare de intenție în vederea extinderii cooperării între guverne în ceea ce privește dezvoltarea energiei eoliene offshore între Danemarca, Estonia, Letonia și Lituania, care au încheiat anul trecut o cooperare pe termen scurt în domeniul energiei eoliene offshore.
Cooperarea urma să expire la sfârșitul anului 2022, dar, în legătură cu Summitul privind securitatea energetică la Marea Baltică, cele patru țări au convenit asupra unei cooperări pe termen mai lung, din 2023 până în 2025.
În plus, miniștrii energiei din cele opt țări au semnat și un acord propriu, care detaliază modul în care poate fi pusă în aplicare viziunea de consolidare a securității energetice.
Insulele energetice și GNL
În Declarația miniștrilor energiei, liderii din țările baltice au convenit asupra modului în care rețelele de electricitate ale acestor țări pot fi conectate mai strâns la rețeaua continentală europeană prin proiecte comune hibride transfrontaliere, cum ar fi insulele energetice.
Miniștrii energiei vor lucra, de asemenea, la consolidarea cooperării politice în domeniul securității energetice și al implementării energiei regenerabile în cadrul actual al Planului de interconectare a pieței energetice baltice (BEMIP), al cărui scop este de a crea o piață regională deschisă și integrată a energiei electrice și a gazelor naturale între țările UE din regiunea Mării Baltice.
Membrii BEMIP sunt Danemarca, Germania, Estonia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda și Suedia, precum și Comisia Europeană, în timp ce Norvegia participă în calitate de observator.
La 29 august, înainte de Summitul privind securitatea energetică la Marea Baltică, Danemarca și Germania au încheiat un acord privind conectarea insulei energetice Bornholm la Germania, ceea ce va permite ca energia eoliană offshore de pe această insulă energetică daneză să fie trimisă direct la rețeaua electrică germană și apoi în restul Europei.
Insula energetică Bornholm, care urmează să fie finalizată în 2030, va cuprinde 3 GW de capacitate eoliană offshore și capacități Power-to-X.
În timp ce răspunsul la amenințarea la adresa securității aprovizionării pe termen lung este energia regenerabilă, pentru a asigura independența față de energia rusă pe termen scurt, cele opt țări au convenit, de asemenea, să coopereze în ceea ce privește alternativele, cum ar fi gazul natural lichefiat (GNL) și să exploreze posibilitățile de a stabili conexiuni electrice în întreaga regiune a Mării Baltice.
În cazul GNL, s-a convenit că, în viitorul apropiat, cele opt țări de la Marea Baltică vor lucra la extinderea cooperării în domeniul importurilor de GNL, inclusiv la construirea infrastructurii necesare, cum ar fi porturile și terminalele de GNL.
