În Bucovina, o regiune din România extrem de bogată în ceea reprezintă datinile și tradiția, se așteaptă cu nerăbdare Sărbătorile de Iarnă, precum Sfântul Andrei, Sfântul Ștefan, Anul Nou, dar mai ales Crăciunul. Cu această ocazie, bucovineni au și numeroase obiceiuri ce datează de sute ani, tradiții ce sunt respectate și astăzi.
Pentru această sărbătoare, bucovinenii se pregătesc din timp. Au grijă ca a lor gospodărie să fie curată, bine întreținută, să-și repete colindele, să-și pregătească portul popular pentru mersul la biserică și colindat. În plus, ca mai peste tot prin țară, în Bucovina se taie porcul pentru masa de Crăciun, ca aceasta să fie îmbelșugată.
Ce se mănâncă în Bucovina de Crăciun?
Este ceva foarte firesc și normal ca bucovinei să postească până în ziua de 24 decembrie, adică Ajunul crăciunului. De asemenea, este o tradiție obișnuită ca preotul să viziteze fiecare gospodărie în parte pentru a sfinții felurile de mâncare pregătite pentru mesele de Sărbători, dar și întreaga casă a bucovinenilor.
Tocmai în ziua de Crăciun, pe data de 25 decembrie, cei care au ținut post vor savura preparatele făcute de ei, numită la ei, la bucovinei, „mâncarea de fruct”. La masă sunt așteptați colindătorii casei, membrii familiei și prietenii apropiați, iar toți musafiri sunt serviți cu țuică sau vin fiert.
Pe mesele din Bucovina, în preajma Crăciunului, pot fi găsiți bine-cunoscuții cârnați afumați, chișca, slănina afumată, tova, dar și diverse astfel de aperitive din carne de porc. Meniul nu se oprește aici, căci niciun Crăciun nu se sărbătorește fără sarmale, salata boeuf, friptura, salata de hrean și sfecla roșie, pâinea copată în casă, dar nici fără „zama” de carne. La desert, gospodininele prepară, frământă și coc cozonacii pe care îi umblu cu nucă și cremă de cacao.
Casa și bradul, „îmbrăcate” de sărbătoare
În trecut, se obișnuia ca gospodăriile să fie împodobite cu fire de busuioc, levănțică sau mentă pentru a alunga ghinionul și a atrage cât mai mult noroc în casă. În zilele noastre, însă, aceste plante ornamentale au fost înlocuite cu tot felul de decorațiuni, beteală și intslații luminoase și, desicur, celebrum brad de Crăiciun. La această treabă, la decoartul casei și al bradului, participă în special copiii din gospodărie, făcându-le mare plăcere să stropească gemurile cu spray alb ce seamănă cu zăpada, să atârne diverse figurine prin casă, dar și în brad.
Ceea ce poate fi puțin deosebit în Bucovina este faptul că toate aceste ornamente și procesul de docare are loc chiar în ziua de Ajun, pe 24 decembrie. Când vine vorba de brad, bucovinenii încă mai împodobesc crenguțele acestuia cu celebrele bomboane pentru pom, chiar dacă se spune că acest obicei ar fi unul cu vechime și deja uzat.
„Indiferent de preferințe, un lucru este cert: bradul este încărcat cu globuri, beteală și instalații frumos iluminate. Sub pom se așează frumos cadourile, care se deschid abia următoarea zi, alături de familie”, declară Ioana Dobresenciuc, redactor pentru hailadorna.ro, o tânără originară chiar din această zonă a României, Bucovina.
