Amploarea scăderii criptomonedelor a fost în perioada noiembrie 2021-iunie 2022 de aproape patru ori mai mare decât cea a indicelor bursieri aferenți piețelor dezvoltate, ceea ce este comparabil cu factorii de multiplicare întâlniți în cazul tranzacțiilor în marjă sau a celor cu instrumentele financiare derivate clasice sau a contractelor pe diferență, conform ediției a 10-a a Euro publicată în Monitor.
Spargerea bulei speculative de pe piața criptomonedelor a fost jalonată de numeroase insolvențe și scandaluri financiare răsunătoare, care au evidențiat încă o dată o serie de vulnerabilități importante ale acestor piețe, semnalate anterior de numeroși economiști, precum și efectele nocive pentru investitorii de retail ale lipsei de reglementare a acestor piețe, potrivit HotNews.
Cauzele scăderii
Deteriorare rapidă a încrederii utilizatorilor de astfel de instrumente, pornind de la evenimente inițiale aparent nesemnificative precum mesaje negative transmise pe rețele de socializare de unii lideri de opinie dintre participanții pe aceste piețe sau reprezentanți ale unor companii rivale sau pur și simplu de la zvonuri vehiculate în mediul online. Guvernanța aproape inexistentă în cazul multora dintre organizațiile emitente de astfel de active. Vulnerabilitatea (paradoxală) a mecanismelor de deținere și tranzacționare a acestor active în fața tentativelor de fraudă cibernetică;
Dependența (la fel de paradoxală) de intermediari (precum bursele de criptoactive și platformele de aplicațiile descentralizate). Utopia utilizării unor algoritmi automați de emitere și retragere din circulație a activelor în încercarea de menținere a unui curs stabil, doar prin utilizarea unor mecanisme complicate de influențare a cererii și ofertei. Caracterul de schemă Ponzi al aplicațiilor/platformelor digitale de împrumuturi de criptoactive și atragere de depozite la dobânzi uriașe, prin comparație cu ratele de fructificare posibil a fi obținute în cadrul sistemului financiar tradițional. Utilitatea redusă a deținerilor pe termen lung de criptoactive, în afara interesului speculativ, a anonimității (greu de justificat în absența unui interes de eludare a legii) sau a participării pe platformele de împrumuturi de criptoactive („cripto lending”), al căror eșec în ultimele luni a expus caracterul lor de scheme piramidale.
Altă cauză extrem de importantă care a declanșat această scădere este mișcarea firească de reorientare a unor fluxuri de capitaluri originate din sistemul financiar clasic, având la bază creșterea costurilor de oportunitate, ca urmare a aprecierii randamentelor instrumentelor cu venit fix, pe fondul avansului inflației și al întăririi conduitei politicii monetare de către băncile centrale din foarte multe jurisdicții, inclusiv din țări cu economie dezvoltată.
Faptul că investitorii financiari au reacționat la modificarea costurilor de oportunitate determinată de creșterea dobânzilor este evident dacă privim evoluțiile pe piața metalelor prețioase, în cazul cărora nu se poate vorbi despre o criză de încredere, dar a căror deținere (similar cazului criptoactivelor) nu bonifică o dobândă periodică, ci dimpotrivă, este generatoare de costuri (pentru tranzacționare, depozitare în siguranță, asigurare etc.).
