Declinul demografic la care asistăm de mai mulți ani va remodela geografia economică, socială și politică a României, dat fiind faptul că vom avea alegători tot mai în vârstă care vor trebui asistați financiar și cu servicii sociale dedicate, potrivit HotNews.
S-au născut la noi în țară, circa 78.800 de copii, cu peste 14.000 mai puțin decât în primele 6 luni ale anului trecut, arată datele transmise mircuri de INS, potrivit HotNews. În ceea ce privește numărul deceselor înregistrate în luna iunie 2022 a scăzut, atât față de luna iunie 2021, cât şi faţă de luna precedentă (mai 2022), iar numărul căsătoriilor a crescut atât față de luna iunie 2021, cât şi faţă de luna mai 2022, iar numărul divorțurilor a scăzut față de luna iunie 2021, dar și-a menținut aceeași valoarea față de mai 2022.
Sursa HotNews
Cum arată viitorul?
Scăderea natalității, o problemă reală în România, a dus la scăderea populației tinere cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani. Procesul de îmbătrânire demografic este din ce în ce mai accelerat, ponderea populației cu vârsta peste 65 de ani este în creștere.
Ponderea segmentului populaţiei rezidente vârstnice (de 65 ani şi peste) în totalul populaţiei rezidente a crescut de la 14% la 19% în 2020 și va urca la aproape 30% în 2060, potrivit datelor INS. Populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani), reprezintă segmentul principal al ofertei de forţă de muncă. Acest segment a înregistrat un declin, ponderea în total populaţie rezidentă scăzând de la circa 69% la 65% în 2020 și estimându-se să ajungă la 57% în 2060, conform HotNews.
În profil teritorial, populaţia rezidentă din regiunea Bucureşti-Ilfov va înregistra cea mai mică scădere -11,1% (atât în mediul urban, -10,6%, cât şi în mediul rural, -15,4%) în toată perioada 2017-2060, restul regiunilor având scăderi mult mai mari, cuprinse între 21,7% (regiunea Nord-Est) şi 48,8% (regiunea Sud-Vest Oltenia) în mediul urban, iar în cel rural între 21,5% (regiunea Nord-Est) şi 49,0% (regiunea Sud-Vest Oltenia).
Cele mai mari diminuări ale populaţiei masculine, la aproape jumătate din populaţia rezidentă masculină, ar putea apărea în regiunile Sud-Vest Oltenia (-50,9% în mediul urban şi 51,4% în mediul rural) şi Sud-Muntenia (-44,0% în mediul urban şi -44,6% în mediul rural). Cele mai mici scăderi sunt prognozate în regiunea Bucureşti-Ilfov (-10,4% în mediul urban şi -15,4% în mediul rural), urmată de regiunea Nord-Est (-21,4% în mediul urban şi -21,6% în mediul rural).
În cazul populaţiei feminine proiectate situaţia este similară, cele mai mari scăderi ar putea apărea în aceleaşi regiuni ca şi în cazul populaţiei masculine, respectiv în regiunile Sud-Vest Oltenia (-46,9% în mediul urban şi 46,6% în mediul rural) şi Sud-Muntenia (-42,4% în mediul urban şi -42,2% în mediul rural), iar cele mai mici în regiunile Bucureşti-Ilfov (-10,8% în mediul urban şi -15,4% în mediul rural) şi Nord-Est (-22,0% în mediul urban şi -21,5% în mediul rural).
