Moldova este clasificată ca o țară europeană cu venituri medii-superioare, având o valoare estimată ajustată a produsului intern brut pe cap de locuitor de 16.483 de dolari în 2022.
Economia Republicii Moldova a suferit în ultimii ani, atât din cauza pandemiei, cât și a războiului, fiind afectată de recesiune. Totuși, pe termen lung, pentru următorii 20 de ani, tendințele sunt pozitive.
Previziuni înrăutățite ale Băncii Mondiale privind economia Republicii Moldova
Banca Mondială a înrăutățit prognoza privind economia Republicii Moldova, iar aceasta este prognozată să scadă la (-1,5%) în 2022, iar în 2023 să înregistreze o creștere de 1,6%. Anterior, instituția financiară internațională prognoza un avans de 0,4% în 2022 și de 2,7% în anul 2023, conform raportului „Perspective economice globale”.
În anul 2024, potrivit Băncii Mondiale, economia Republicii Moldova va crește cu 4,2%. Anterior, Fondul Monetar Internațional a prognozat recent că declinul economiei Moldovei va fi de 1,5% în 2022, iar PIB-ul va crește cu 1,5% în 2023.
Guvernul moldovean a anunțat anterior că în 2022, PIB-ul va scădea cu 3% – până la 278,2 miliarde de lei, iar în 2023, PIB-ul va crește cu 2% – până la 308,8 miliarde de lei. Potrivit Biroului Național de Statistică, PIB-ul Republicii Moldova pentru ianuarie-septembrie 2022 a fost de 197,8 miliarde de lei, în scădere cu 4,1% în termeni reali față de aceeași perioadă a anului 2021.
Inflația prețurilor de consum, extrem de ridicată
Între timp, se estimează că inflația prețurilor de consum s-ar fi situat la un nivel foarte ridicat în Moldova, de 28,5%. Doar alte nouă țări din economia mondială se așteaptă să fi înregistrat o rată a inflației mai mare pe parcursul anului. Cu toate că media de 5,4% din deceniul anterior a fost, de asemenea, relativ ridicată prin comparație europeană, inflația este considerată a fi accelerat față de această medie de peste cinci ori în anul 2022.
Rata șomajului în Republica Moldova a rămas scăzută, estimată la 3,5% în 2022, neschimbată pe anul precedent. În pofida unei creșteri a datoriei publice ca pondere în PIB la o valoare estimată de 36,0 % în 2022, finanțele publice rămân într-o poziție relativ solidă. În 2021, datoria sectorului public s-a situat la 33,1 % din PIB. În plus, deficitul bugetar s-a situat la o valoare estimată de 6,2% din PIB în 2022. În timp ce acest reprezintă un nivel relativ ridicat al împrumuturilor publice, nivelul scăzut al datoriei sectorului public înseamnă că, cel puțin pe termen scurt, există spațiul fiscal care să justifice această abordare, în special având în vedere rolul mai mare al intervenției guvernamentale din ultimii ani.
Deși Moldova nu a stabilit încă un angajament juridic, un document de politică guvernamentală a făcut referire la ambiția de a reduce, până în 2030, emisiile de dioxid de carbon cu 70,0% față de nivelurile din 1990. Performanța sectorului privat din Moldova este susținută de un cadru de reglementare și instituțional instituțional și instituțional care este favorabil activității de afaceri. În 2020, țara s-a clasat pe locul 48 în clasamentul mondial al Bank’s Ease of Doing Business Index, față de locul 45 în 2016.
Previziuni economice până în 2037
Se preconizează că rata anuală de creștere a PIB-ului va crește la o medie de 4,7 % între 2023 și 2027, arată Cebr într-un raport recent. În deceniul următor, Cebr preconizează că economia se va extinde într-un ritm și mai rapid, de 5,0% în medie în fiecare an. Între 2022 și 2037, se preconizează că Moldova va trece de pe locul 134 la locul 131 în clasamentul Ligii Mondiale a Economiei, ceea ce reprezintă o îmbunătățire de trei poziții în clasament.