Conform Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), importurile de gaze ale României au crescut în prima lună a acestui an cu 50% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Și au fost achiziționate la un preţ de patru ori mai mare!
În ianuarie 2021 importurile erau de 2,7 milioane de MWh, iar în ianuarie 2022 acestea s-au ridicat la 4 milioane de MWh.
Preţul de import a fost 305 lei pe MWh, de peste patru ori mai mare faţă de 68 de lei pe MWh, cât a fost în ianuarie 2021.
Împortăm 30% din necesar
În acelaşi timp, producţia internă a scăzut de la 8,7 milioane de MWh, la 8,1 MWh.
Importurile au reprezentat, astfel, 30% din consumul total al ţării în ianuarie 2022. Principalii importatori au fost MET Austria Energy Trade (27,1% din total) şi WIEE România (20,6%).
Consumul final de gaze s-a redus cu 11%, de la 17,8 milioane de MWh, la 17 milioane de MWh.
Alarmant!
Rezervele energetice ale României sunt pe terminate, arată un raport de anul trecut al British Petroleum. Dacă se menține actualul ritm de extracție, gazele naturale se termină în nouă ani, iar petrolul în 22 de ani. Scenariile avansate în raportul BP privind perioada de timp în care se termină rezervele de gaze și petrol nu iau însă în calcul noile descoperiri de zăcăminte, a căror exploatare întârzie, însă.
Pe fondul unor rezerve certe de circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze și al unei producții în scădere, gazele românești se termină în circa nouă ani, la actualul ritm de extracție și pe baza rezervelor actuale, potrivit e-nergia.ro, care citează raportul publicat de gigantul British Petroleum.
În Marea Neagră românească există, însă, un potenţial de 200 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit unor estimări mai vechi ale Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.
Un pic de istorie
România are cea mai mare piaţa de gaze naturale din Europa Centrală şi a fost prima ţară care a utilizat gazele naturale în scopuri industriale.
Piaţa gazelor naturale a atins dimensiuni record la începutul anilor ’80, ca urmare a aplicării unor politici guvernamentale orientate către eliminarea dependenţei de importuri. Aplicarea acestor politici a dus la o exploatare intensivă a resurselor interne, având ca rezultat declinul producţiei interne.
În contextul reformelor radicale din domeniul structural şi instituţional care au caracterizat economia românească după 1989 şi care au avut drept scop descentralizarea serviciilor în vederea creşterii calităţii şi eficienţei acestora, piaţa de energie din România a fost deschisă gradual către concurenta, ca parte integrantă a conceptului de liberalizare a economiei naţionale şi de liberă circulaţie a bunurilor şi serviciilor.
