Probabil că Banca Națională a României (BNR) va continua să mențină stabilitatea cursului de schimb în acest an. Deoarece o eventuală depreciere a monedei naționale ar putea duce la creșterea inflației. În contextul multiplelor alegeri din 2024, este important să se mențină stabilitatea economică.
Deși unii analiști consideră că leul este supraevaluat în raport cu euro. Estimările privind posibilitatea ca euro să depășească pragul de 5 lei au fost ajustate ușor. Stabilitatea valorii leului joacă un rol crucial în menținerea încrederii în economie printre populație.
Cursul valutar euro/leu va rămâne sub pragul de 5 lei
România urmează un regim monetar de „flotare controlată” a monedei naționale. Aceasta înseamnă că valoarea leului nu este determinată exclusiv de tranzacțiile de pe piața valutară locală, ci este influențată și de politicile BNR, care intervine periodic pentru a limita volatilitatea cursului de schimb. Piața valutară din România nu este foarte adâncă sau lichidă, ceea ce înseamnă că tranzacțiile mari pot avea un impact semnificativ asupra cursului de schimb, iar BNR intervine atunci când este necesar, fie că leul se apreciază sau se depreciază.
BNR a intervenit pentru a apăra pragul de 4,99 lei/euro în caz de depreciere, iar în perioada iulie 2022 – septembrie 2023, intervențiile au fost făcute la nivelurile de 4,8 lei/euro, 4,86-4,87 lei/euro, 4,9-4,91 lei/euro și 4,95 lei/euro. După această perioadă mai volatilă, cursul de schimb a revenit la un coridor îngust de variație. De obicei, leul se schimbă cu aproximativ 1% sau maxim 2% într-un an calendaristic.
Menținerea dobânzilor la niveluri ridicate, în contrast cu dobânzile mai mici practicate în zona euro, în Polonia și Ungaria, ar putea atrage capitaluri speculative către leu, datorită dobânzilor mai atractive. De exemplu, dobânda la facilitatea de depozit a BNR se situează în prezent la 6%. În timp ce în țările vecine acestea au început să scadă. Astfel de intrări de capital în căutare de profit ar putea exercita presiuni naturale pentru aprecierea leului.
Dobânda la facilitatea de depozit a BNR se situează în prezent la 6%
În ultimii ani, Banca Națională a României (BNR) a menținut cursul valutar stabil, cu o tendință ușoară de depreciere anuală de maxim 2%, pentru a compensa dezechilibrele externe. Cu alte cuvinte, a permis fluctuații limitate ale cursului valutar, chiar dacă deficitele externe ar fi sugerat necesitatea unei depreciări mai mari.
Aceste deficite au determinat analiștii să estimeze că euro ar putea depăși pragul de 5 lei încă din 2019. Totuși, până când BNR nu permite o fluctuație semnificativă a cursului valutar, orice estimare referitoare la un euro peste 5 lei rămâne doar o speculație.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat în mijlocul lunii februarie că o apreciere temporară a leului ar putea aduce momente de bucurie, dar fundamentul economic va exercita presiuni pentru revenirea la trendul de depreciere pe termen lung.
Stabilitatea cursului valutar poate fi un aliat important în lupta împotriva inflației
,,Bineînțeles, dacă s-ar aprecia cursul ar fi un moment de extaz, dar nu este sănătos. Când ai un asemenea deficit de balanță comercială (29 de miliarde de euro – n.r.). Să se mai aprecieze și cursl. În vară, anul trecut, ne-am luptat să nu se aprecieze cursul. Am cumpărat de pe piață. Nu ne trebuie așa ceva. Cu toate că ne ajută la inflație. Ne ajută pe termen scurt. Pentru că, până la urmă, factorii fundamentali împing cursul în partea cealaltă.
Teoria așa spune: lăsați cursul de schimb (liber) ca să mai reglementeze fluxurile de capital. Dar în cazul nostru, cu adâncimea mică a piețelor și cu problemele noastre de încredere și cu simbolismul cursului de schimb, eu nu cred că aprecierea cursului ne-ar fi ajutat”, afirma Isărescu în februarie.
Menținerea stabilității cursului valutar în România, în ciuda inflației mai ridicate în comparație cu zona euro, Polonia și Ungaria, ar putea conduce la o apreciere în termeni reali a leului. Această apreciere poate fi problematică pentru competitivitatea sectoarelor economiei cu productivitate redusă, marje de profit mici și o forță de muncă mai puțin calificată.
Stabilitatea cursului valutar poate fi un aliat important în lupta împotriva inflației. Deoarece o depreciere a leului poate conduce la creșterea prețurilor bunurilor de import. Chiar dacă impactul unei depreciări a leului asupra inflației este relativ mic, efectul psihologic al acesteia poate fi semnificativ.
BNR va fi probabil precaută în gestionarea situației
Valoarea leului în raport cu euro reprezintă un pilon al încrederii în economia românească. Într-un an electoral, este de așteptat ca Banca Națională să încerce să mențină status-quo-ul. Chiar și o mică depășire a pragului de 5 lei pentru un euro ar putea provoca reacții puternice în media. Chiar dacă schimbarea în sine ar fi minoră.
Astfel de schimbări de curs pot stârni agitație în opinia publică. BNR va fi probabil precaută în gestionarea situației, având la dispoziție ample rezerve valutare. Economia românească încă funcționează bine la nivelul actual de curs, iar o stabilitate continuă ar putea oferi sprijin nu doar pentru Guvern, ci și pentru încrederea populației și a companiilor.
Menținerea încrederii populației este crucială, mai ales în contextul consumului, care este principala componentă a creșterii economice. Cu toate acestea, Comisia Europeană avertizează că deficitul bugetar și datoria publică a României sunt în creștere, iar o depreciere semnificativă a leului ar putea agrava această situație.
O depreciere pronunțată a leului ar putea afecta negativ datoria publică, deoarece o parte semnificativă este denominată în valută. Această situație ar putea complica și mai mult evoluția datoriei publice, conform prognozelor Comisiei Europene, care estimează că România ar putea ajunge la o datorie publică de peste 90% din PIB în 2034.
BNR ar trebui să rămână pasivă în această situație
Un scenariu de șoc valutar pe canalul euro/leu pare improbabil, deoarece ar necesita o apreciere puternică a euro în raport cu dolarul sau o criză economică sau bugetară semnificativă în România, care să sperie investitorii. În plus, BNR ar trebui să rămână pasivă în această situație. În schimb, dolarul american rămâne cea mai căutată monedă din lume, iar piețele și activele americane continuă să atragă capital din întreaga lume.
Un scenariu de creștere majoră a euro în raport cu dolarul ar necesita îmbunătățiri semnificative ale condițiilor economice în Europa și o deteriorare a situației în Statele Unite. Împreună cu o reducere a ritmului de emisie a datoriei în SUA. Statele Unite rulează un deficit bugetar anual de 2-3 trilioane de dolari. Guvernul american atrage această sumă din lichiditatea disponibilă la nivel global. Această lichiditate, în căutare de randamente în SUA, se transformă în dolari.
Analizând primele luni ale anului, în care atât creșterea economică cât și inflația au fost peste așteptările piețelor, se pare că leul este predispus să rămână supraevaluat, conform analiștilor de la ING Bank. Aceștia identifică creșterile semnificative ale salariilor și o eventuală creștere a taxelor în 2025 ca fiind riscuri majore pentru evoluția inflației.
Indică o reducere a șanselor pentru o trecere peste nivelul de 5,00 lei
Perspectivele asupra cursului valutar EUR/RON sunt încă caracterizate de stabilitate, conform analiștilor de la ING Bank. Indică o reducere a șanselor pentru o trecere peste nivelul de 5,00 în vara acestui an. De asemenea, experții BCR Cercetare consideră că BNR a stabilit o nouă „linie roșie” la nivelul de 4,98 lei/euro în ceea ce privește cursul valutar.
Deficitul mare de cont curent continuă să fie o preocupare, deoarece economia românească transferă o parte semnificativă a taxelor colectate în străinătate. Pe termen scurt, aceasta atrage capital străin, inclusiv fonduri UE, pe care le investește în economie. Guvernul României se confruntă cu o situație paradoxală în care aduce o sumă masivă de avuție externă, dar apoi o redistribuie rapid, în principal către plăți de dobânzi și rate de capital către investitori străini și acționarii băncilor cu acționariat străin.
Această realitate fiscală a determinat Guvernul să implementeze taxarea cifrei de afaceri a băncilor. În încercarea de a reține o parte din profiturile generate de acestea în țară. Deși inițiative similare au fost adoptate în alte țări europene. În România această taxă bancară este permanentă și se aplică indiferent de profitabilitatea băncilor. Se prevede că taxa va fi redusă treptat, ajungând la 1% din cifra de afaceri în 2026, conform economedia.ro.
