Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi pentru perioada 2014-2021 la Ministerul Sănătății confirmă situația dezastruoasă a spitalului medical românesc: personal insuficient, spitale vechi și în clădiri expertizate cu risc seismic și neautorizate.
Curtea de Conturi a României a realizat în 2022 o misiune de audit al performanței privind managementul resurselor umane și a dezvoltării infrastructurii unităților sanitare spitalicești, pentru perioada 2014-2021, la Ministerul Sănătății. Obiectivul general al auditului a vizat evaluarea modului în care, în perioada 2014–2021, Ministerul Sănătății a asigurat, în cele 58 de unități sanitare spitalicești aflate în subordinea/ coordonarea sa, nevoia de personal sanitar și infrastructură sanitară.
Astfel, în ceea ce privește managementul resurselor umane, raportul arată că salariile personalului medical au crescut în medie de trei ori față de anul de raportare 2014, însă gradul mediu de ocupare al posturilor vacante de medici a fost de 72%, iar al asistenților medicali de 80%. În medie, în perioada analizată, 83% din posturile vacante din sistemul sanitar nu au fost scoase la concurs.
Conform sursei citate, primele 10 specialități medicale cu cel mai mare deficit de medici sunt: anestezie și terapie intensivă, psihiatrie, cardiologie, radiologie-imagistică medicală, chirurgie generală, recuperare, medicină fizică și balneologie, medicină de urgență, medicină de laborator, medicină internă și gastroenterologie.
Mai mult de jumătate din spitale au clădiri vechi de 60 ani
Analiza efectuată de Curtea de Conturi asupra infrastructurii existente la nivelul unităților sanitare spitalicești din subordinea Ministerului Sănătății în perioada 2014-2021 a condus la următoarele concluzii:
– peste 50% dintre clădiri au o vechime mai mare de 60 ani, 10 dintre acestea având și peste 100 de ani;
– aproximativ 15% din numărul clădirilor, reprezentând 20% din totalul suprafeței utile aferente unităților sanitare din subordinea ministerului, sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic;
– două unități sanitare (Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului “Alessandrescu-Rusescu” și Spitalul Județean Clinic de Urgență “Sf. Spiridon” Iași) au în administrare 10 clădiri încadrate în Clasa de risc seismic I, din care fac parte clădirile susceptibile de prăbușire în cazul unui cutremur;
– 46% dintre unități nu sunt autorizate ISU, deficiențele importante regăsite la majoritatea unităților sanitare controlate vizând: funcționarea fără autorizație de securitate la incendiu; neasigurarea echipării construcțiilor cu mijloace de detectare, semnalizare și alarmare în caz de incendiu sau nefuncționarea acestora la parametrii la care au fost proiectate etc.
Nu s-a construit nicio unitate sanitară complet nouă cu paturi
Raportul Curții de Conturi arată că 75% din totalul fondurilor alocate celor 58 de spitale din rețeaua Ministerului Sănătății a fost alocat pentru achiziția de aparatură medicală și doar 25% pentru construcții, modernizări, consolidări și reparații capitale ale clădirilor. Pe de altă parte însă, alocarea fondurilor pentru investiții nu este una transparentă, nefiind identificată o procedură privind criteriile de alocare a acestora.
În perioada analizată, din cele 12 obiective de investiții, anexă la bugetul aprobat al Ministerului Sănătății în perioada 2014 – 2021, au fost finalizate doar șapte obiective, celelalte fiind în curs de realizare. Nu s-a construit nicio unitate sanitară nouă cu paturi, cu excepția reamenajării Institutului Regional de Oncologie Iași. Construcția Institutului Regional de Oncologie Timișoara, de la data înființării ca obiectiv de investiții în curs de finalizare în subordinea Ministerului Sănătății (anul 2009) și până la finalul anului 2021, nu a fost demarată.
Mai mult decât atât, din cele opt spitale regionale de urgență propuse în Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 s-au identificat demersuri de realizare doar pentru patru dintre acestea, respectiv trei spitale regionale de urgență (Iași, Cluj și Craiova) pentru care Ministerul Sănătății gestionează proiectele de construcție și care se află în stadiul de proiect tehnic, și un spital regional de urgență la Brașov pentru care UAT Municipiul Brașov a inițiat o serie de demersuri în anul 2021.
România nu are încă un centru de arși pentru cazuri foarte grave
O altă concluzie a raportului arată că în România nu există un Centru de arși care ar putea trata cazuri foarte grave și nici Centre de recuperare medicală a pacienților care au suferit arsuri severe.
În prezent există doar 37 de paturi în opt unități sanitare care pot trata cazuri doar până la o anumită complexitate. Pe lângă aceste locuri există și un număr de aproximativ 300 de paturi în spitalele județene și municipale din întreaga țară, dedicate îngrijirii pacienților cu arsuri de severitate mică spre medie, care necesită îmbunătățiri.
În perioada analizată, au fost alocate fonduri mai mult pentru dotarea cu echipamente medicale pentru unitățile sanitare publice cu compartimente de arși, respectiv aproximativ 30,8 mil. lei alocați de Ministerul Sănătății prin transferuri de capital și 38 mil. lei prin mecanismul Băncii Mondiale și mai puțin pentru construcția/ consolidarea clădirilor aferente spitalelor care tratează arșii (19,4 mil. lei), conform datelor Curții de Conturi.