Judecătorii din cadrul Înaltei Curți de casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis să anuleze definitiv steagul secuiesc din cadrul municipiului Sfântul Gheorghe. Anunțul a fost făcut public miercuri de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) prin intermediul unui comunicat.
Astfel, în urma acestei decizii, steagul secuiesc nu va mai putea fi interpretat și folosit drept însemn oficial al orașului Sfântu Gheorghe.
Verdictul final a venit după ce judecătorii ÎCCJ au respins definitiv și irevocabil recursul făcut de Guvern și, în același timp, după ce au dat câștig de cauză FCRCHM.
Practic, prin această hotărâre, ÎCCJ a susținut că un simbol monoetnic care îi reprezintă doar pe maghiari, nu poate fi un însemn al tuturor locuitorilor municipiului Sfântu Gheorghe.
„O luptă de 10 ani, dusă de Forumul Civic al Românilor ajunge astăzi (miercuri – n.r.) să obţină victoria finală! În 29 iunie 2021, Guvernul României a adoptat o hotărâre prin care aprobă steagul secuiesc ca drapel oficial al oraşului, însă demersurile pentru modificarea drapelului au început cu mult timp în urmă. Am precizat încă de atunci că steagul are caracter pur etnic maghiar şi am solicitat includerea unor simboluri heraldice reprezentative pentru comunitatea românească, precum un vestigiu dacic ori o monedă romană dintre numeroasele descoperite de-a lungul timpului pe teritoriul municipiului Sfântu Gheorghe. Am demonstrat din nou că respectarea legilor şi a Constituţiei reprezintă principii de la care nu ne abatem! Instanţele au decis, dând dreptate demersului nostru că românii din Sfântu Gheorghe nu erau reprezentaţi pe acel steag, fiind necesară includerea noastră în orice formă viitoare a unui steag al municipiului”, a susținut Dragoş Burghelia, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, scrie Mediafax.
Chemat la raport de MAE
La începutul lunii februarie, președintele Comisiei de Politică Externă a Parlamentului de la Budapesta, Nemeth Zsolt, a susținut că pe întreg teritoriul României ar trebui să poată fi arborat steagul „Ținutului Secuiesc”.
„Steagul secuiesc va flutura pe fațada instituțiilor publice maghiare până când statul român va permite folosirea liberă pe întreg teritoriul României! Haideți, secui! Hai Transilvania!”, a scris la acea vreme oficialul maghiar, pe pagina sa personală de Facebook.
Însă, la scurt timp, ambasadorul Ungariei la București a fost chemat de ministrul Afacerilor Externe român, Bogdan Aurescu, pentru a i se comunica dezaprobarea autorităților române față de gestul și scenariul lansat în spațiul public de Nemeth Zsolt.
„Ministerul Afacerilor Externe dezaprobă ferm comentariile președintelui Comisiei pentru Politică Externă din Parlamentul Ungariei, publicate ieri, 6 februarie 2023, pe pagina sa de Facebook, privind pretinsa îngrădire de către România a dreptului arborării drapelului așa-zisului ținut secuiesc. Ambasadorul Ungariei la București a fost convocat, în această dimineață, din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, la sediul MAE român, pentru a i se comunica poziția părții române. Ministerul Afacerilor Externe evidențiază, în acest context, faptul că ordinea de drept din România consacră dreptul persoanelor aparținând tuturor celor 20 de minorități naționale de a-și folosi însemnele specifice în privat, precum și în public, în cadrul unor manifestări culturale și religioase specifice”, au anunțat la acea vreme reprezentanții MAE în cadrul unui comunicat, scrie Digi24.
Nu recunoaștem însemnurile „Ținutului Secuiesc”
De asemenea, în cadrul aceluiași comunicat, oficialii MAE român au subliniat că țara noastră nu recunoaște existența vreunui însemn al așa-numitului „Ținut Secuiesc”.
„În ceea ce privește însemnul așa-numitului ținut secuiesc, în România nu există nicio unitate administrativ-teritorială cu această denumire și deci nici îndreptățirea la vreun însemn oficial specific. Totodată, orice autoritate administrativ-teritorială din România are dreptul de a-și stabili propriile însemne, care trebuie să fie reprezentative pentru ansamblul populației rezidente în acea unitate administrativ-teritorială. Ministerul Afacerilor Externe reia insistent apelul la reținere în declarațiile din spațiul public și reamintește așteptarea părții române ca oficialii ungari să acționeze cu responsabilitate în logica relației strategice dintre cele două state, a Tratatului politic de bază din 1996 și în dorința consolidării cooperării bilaterale în toate domeniile de interes, în beneficiul tuturor cetățenilor români și ungari indiferent de etnie”, au mai adăugat aceștia.
