Inteligența artificială nu poate fi numită în mod legal ca inventator pentru a obține drepturi de brevet. Aceasta este decizia pe care a luat-o Curtea Supremă din Marea Britanie. Într-o hotărâre pronunțată în luna decembrie, cea mai înaltă instanță britanică a concluzionat că „un inventator trebuie să fie o persoană” pentru a putea solicita brevete în conformitate cu legislația actuală.
Hotărârea vine după ce tehnologul Dr. Stephen Thaler a sesizat instanța supremă a țării în urma disputei sale de lungă durată cu Oficiul pentru Proprietate Intelectuală (IPO), în urma respingerii încercării sale de a menționa o inteligență artificială pe care a creat-o ca inventator pentru două brevete.
Brevete pentru invențiile inteligenței artificiale
Dezvoltatorul susține că mașina de inteligență artificială denumită DABUS a creat în mod autonom un recipient pentru mâncare sau băutură. Dar și o baliză luminoasă. Și că i se permite să dețină drepturi asupra invențiilor sale. Cu toate acestea, IPO a concluzionat că expertul nu a putut înregistra oficial DABUS ca inventator în cererile de brevet. Asta deoarece nu era o persoană.
Decizia a fost confirmată de Înalta Curte și de Curtea de Apel în iulie 2020 și iulie 2021. După o audiere în luna martie, un grup de cinci judecători de la Curtea Supremă au respins în unanimitate cazul lui Thaler.
Disputa DABUS s-a axat pe modul în care sunt depuse cererile în conformitate cu legislația Patents Act 1977. Iar judecătorilor nu li s-a cerut să se pronunțe cu privire la faptul dacă AI și-a creat efectiv invențiile.
Cerere respinsă
Kitchin, cu care au fost de acord Hodge, Hamblen, Leggatt și Richards, a declarat că IPO „a avut dreptate să decidă că DABUS nu este și nu a fost inventatorul niciunui produs sau proces nou descris în cererile de brevet”.
„Nu este o persoană. Cu atât mai puțin o persoană fizică. Și nu a conceput nicio invenție relevantă. În consecință, nu este și nu a fost niciodată un inventator în sensul … legii din 1977″, a mai declarat acesta.
Judecătorul a declarat că IPO a avut dreptul să constate că cererile lui Thaler ar trebui considerate ca fiind „retrase” în conformitate cu normele privind brevetele. Asta deoarece „nu a reușit să identifice persoana sau persoanele despre care credea că sunt inventatorul sau inventatorii invențiilor descrise în cereri”.
Fără drept la brevet
De asemenea, instanța supremă a respins argumentul lui Thaler potrivit căruia avea dreptul de a solicita brevete pentru invențiile DABUS pe baza faptului că el era proprietarul AI. Kitchin a declarat că DABUS era „o mașină fără personalitate juridică”. Dar și că doctorul Thaler „nu are niciun drept independent de a obține un brevet în ceea ce privește un astfel de progres tehnic”.
Brevetele sunt cele care oferă drepturi legale de protecție. Acestea sunt acordate pentru invenții care trebuie să fie noi și capabile de a fi realizate sau utilizate sau pentru un procedeu tehnic sau o metodă de a face ceva, potrivit orientărilor guvernamentale.
Evoluția inteligenței artificiale
Cazul lui Thaler a ajuns la instanța supremă pe fondul examinării recente a evoluțiilor AI. Cum ar fi tehnologia ChatGPT a OpenAI. Inclusiv a impactului lor potențial asupra educației, a răspândirii dezinformării și a viitoarei piețe a locurilor de muncă.
Avocații săi au susținut la audierea din martie că legea brevetelor nu „exclude” inventatorii non-umani. Și nu conține cerințe privind „natura inventatorului”.
Cu toate acestea, Stuart Baran, din partea IPO, a declarat în argumentele scrise că legea brevetelor necesită „identificarea persoanei sau a persoanelor” considerate a fi inventatori, informează theguardian.com
