Un nou cutremur a avut loc vineri, 24 februarie, în județul Gorj, continuând seria care pare că a trezit la viață această zonă seismică a României. Conform statisticilor, numărul replicilor de la seismul mai puternic de 5,7 de la începutul lunii a ajuns la aproape 1000. Specialiștii spune că acestea au avut loc la adâncimi cuprinse între 2 şi 26 km, iar 82,7% din ele s-au produs între 10 şi 20 km.
Astfel, vineri seară, în data de 24 februarie 2023, la ora 19:55:12 (ora locală a României), s-a produs în OLTENIA, GORJ un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.5, la adâncimea de 18km. Seismul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 103km SV de Sibiu, 108km NV de Craiova, 138km V de Pitesti, 164km E de Timisoara, 179km S de Cluj-Napoca, 182km SE de Arad, 197km V de Brasov, 217km E de Belgrade, 221km E de Zemun, 225km V de Ploiesti.
Cutremur sub forma unei noi replici
Specialiștii INFP spun că a fost vorba doar o nouă replică, seismele de mică intensitate fiind cam unul la jumătate de oră în această regiune din Oltenia. INFP a prezentat zilele trecute rapoarte preliminare cu privire la secvenţa de cutremure din zona Gorj, înregistrate începând cu 13 februarie, la doar câteva zile după seismele care au distrus orașe întregi aflate la granița Turciei cu Siria.
Până în prezent, s-au produs 960 de seisme, cu magnitudini cuprinse între 0,2 şi 5,7, cel din urmă fiind cel mai puternic. Specialiştii INFP spun că cea mai mare valoare a acceleraţiei maxime a fost înregistrată într-o localitate din judeţul Hunedoara, la 43 de kilometri de epicentrul cutremurului de 5,7. Totuși, datele acestuia au fost de 2 ori mai mici decât ale celui din 1977.
„În perioada 13 – 23 februarie 2023 (ora 14:00), au fost localizate în zona Gorj 960 de cutremure cu magnitudini-locale (ML)/Richter între 0,2 şi 5,7. Dintre acestea, 15 seisme au avut peste 3,5 ML – magnitudine de la care cutremurele pot fi resimţite de către populaţia aflată în zona epicentrală. Cutremurele au avut loc la adâncimi cuprinse între 2 şi 26 km, 82,7% din ele producându-se între 10 şi 20 km. Chiar dacă numărul de evenimente scade, în continuare este posibilă apariţia unor replici cu magnitudini moderate, având în vedere amploarea evenimentului”, a transmis, joi, INFP.
În ultimele două zile, cutremure de 4 și 3,9 grade
De asemenea, în ultimele 2 zile, cele mai mari cutremure au fost de 4,0 ML, respectiv 3,9 ML în zona Olteniei.
„Echipamentele seismice instalate în zonă contribuie semnificativ la localizarea mai bună a cutremurelor, cu rol în înţelegerea modului de producere a secvenţei şi a factorilor declanşatori, identificarea şi caracterizarea mai bună a sistemelor de falii din zonă, precum şi la înregistrarea parametrilor de mişcare a terenului, ce sunt de interes ingineresc. Înregistrările efectuate în timpul cutremurelor de 5,2 ML şi 5,7 ML, la 5 staţii din apropierea epicentrului, au fost analizate de către INCDFP într-un raport preliminar. Valoarea cea mai mare a acceleraţiei maxime la nivelul solului a fost înregistrată la staţia GZR (Gura Zlata, jud. Hunedoara), amplasată la 43 km distanţă epicentrală. Aceasta a fost de 106,7 cm/s*s, fiind de aproximativ 2 ori mai mică decât valoarea înregistrată la staţia INCERC din Bucureşti în timpul cutremurului vrâncean din 4 martie 1977 (Mw 7.4, h = 90 km)”, au mai transmis specialiştii INFP.
De asemenea, într-o conferinţă de presă, specialiştii INFP au anunțat că numărul cutremurelor din zona Gorj descreşte, dar, în schimb, magnitudinea acestora nu descrește atât de mult pe cât s-ar dori pentru a evita o serie de probleme. Între timp, Guvernul României a anunțat zeci de milioane de lei ce vor fi folosite pentru a repara clădirile afectate de marele seism de la jumătatea lunii februarie.