Zona Olteniei a fost afectată în ultimele zile de cutremure în lanț. Ultimul dintre acestea a avut loc chiar joi dimineața. Cu toate că este vorba de seisme slabe, acestea sunt destul de dese în ultimele zile.
Joi dimineața, în data de 16.03.2023, un nou cutremur a avut loc în România la ora 08:27:47 în zona Olteniei, în Gorj. Este vorba de un cutremur slab cu magnitudinea ML 2.3, la adâncimea de 14.2 km, anunță INFP.
Cutremurul s-a produs la 18km NV de Targu Jiu, 66km NE de Drobeta-Turnu Severin, 68km S de Hunedoara, 83km S de Deva, 96km E de Resita.
Un alt seism a avut loc azi-noapte în Gorj
De asemenea, azi-noapte, la ora 02:44:56 (ora României), un alt cutremur slab cu magnitudinea ML 2.0, la o adâncime de 15.2 km a avut loc tot în zona respectivă.
Cutremurul s-a produs la 19km NV de Targu Jiu, 66km NE de Drobeta-Turnu Severin, 68km S de Hunedoara, 82km S de Deva, 95km E de Resita.
Un cutremur mai puternic a avut loc miercuri
Un alt seism cu magnitudinea 3,3 s-a produs miercuri seara în județul Gorj, Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cutremurul a avut loc la ora 19.33 în județul Gorj.
Acesta a avut magnitudinea de 3,3 și s-a produs la adâncimea de 16,1 kilometri. Cutremurul s-a produs la 15 kilometri de Târgu Jiu, la 69 de kilometri de Hunedoara și de Drobeta-Turnu Severin și 83 de kilometri de Deva.
Și marți, în ziua de 14 martie, la ora 20:34:31, încă un cutremur s-a produs în Oltenia (Gorj), cu magnitudinea ml 3.3, la adâncimea de 15km, transmite INFP.
Cel mai mare cutremur din acest an a avut loc în februarie
Cel mai mare cutremur din România ultimilor cinci ani, urmat de cel puțin șapte replici, s-a produs marți, 17 februarie, în județul Gorj. Seismul, cu magnitudinea revizuită la 5,7, s-a produs la o adâncime de doar 6,3 kilometri și s-a simțit și la București, fiind urmat de foarte multe replici. Cutremurul din Gorj s-a simţit puternic şi la Sofia şi Belgrad, precum şi în alte oraşe din Bulgaria şi Serbia
Potrivit cotidianului sârb Blic, cutremurul s-a simţit mai ales în capitala Belgrad, dar și în localitățile Kladovo, Valjevo şi Svilajnec. O faţadă a unei clădiri din Veliko Gradište s-a prăbuşit.
Reprezentanții Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP) spuneau atunci că este o „surpriză” producerea cutremurelor în judeţul Gorj, spunând că, de obicei, în acea zonă au loc seisme cu magnitudini mici, de 1-3 grade. Aceste declarații au fost făcute marți seară de către directorul INFP, Constantin Ionescu, într-o conferință de presă susținută alături de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat.
Directorul INFP a precizat că primul seism produs luni a fost urmat de 16 replici, iar cutremurul de marţi a avut loc la 10 kilometri de epicentrul celui înregistrat cu o zi în urmă. El a explicat că mişcarea faliilor a fost pe verticală la ambele cutremure recente, iar seismul de marţi, cu magnitudinea de 5,7, „poate să fie un frate al celuilalt”, şi nu o replică.