Fostul premier susţine că România trebuia să fie în Schengen încă din anul 2017, când șansele de acceptare erau cele mai crescute, însă evenimentele legate de schimbări legislative privind legile justiţiei, precum Ordonanţa 13, au dus la ratarea acesteia.
„O spun încă o dată: dacă nu era episodul PSD-Dragnea-Ordonanţa 13, existau şanse foarte mari, terenul era pregătit încă din 2016, ca România să intre în Shengen în 2017. De atunci am avut eu contactele şi cu premierul Rutte, şi cu preşedintele Franţei de la acea vreme, cu cancelara germană. Deci, practic ce fac acuma, nu fac decât să continui; având informaţiile încă de atunci şi ştiind care au fost sensibilităţile şi care sunt sensibilităţile, caut să fac ceea ce pot şi mă bucur că toţi europarlamentarii pot să spun că sunt implicaţi în asta. Eu cred că există o şansă foarte bună la începutul lui decembrie ca România să intre în Schengen. Nu pot să spun încă cu siguranţă, pentru că ştiu că mai sunt ezitări la Olanda în primul rând şi mai sunt nişte etape prin care trebuie să trecem. Trebuie să vedem, la sfârşitul acestei luni, raportul Comisiei Europene pe MCV. Olanda leagă în continuare acest subiect pentru că totul porneşte de la suspiciuni legate de problema corupţiei. Corupţia nu există doar în România, există şi în alte state membre, dar acum vorbim despre România şi vorbim despre o solicitare a României şi chiar dacă nu e un criteriu formal pentru aderarea la Schengen, dar decizia e politică în Consiliu şi atunci fiecare stat membru îşi pune pe masă suspiciunile pe care le are”; a afirmat Dacian Cioloş în cadrul unei emisiuni, potrivit ȘtirileProTv.
Principalele obiective
Dacian Cioloș mai susțină că în perioada în care a deţinut funcţia de prim ministru unul dintre principalele obiective pe care le-a avut a fost pregătirea aderării României la spaţiul Schengen, deoarece era unul dintre lucrurile pe care trebuia să le rezovăm imediat. Acesta mai susţine că, în cazul corupţiei, trebuie folosite mecanismele stabilite la nivel european pentru controlul acestui fenomen, „şi să nu le fie luat cetăţenilor români dreptul de a circula liber în Uniunea Europeană”. El cataloghează drept „o nedreptate” faptul că, deşi a îndeplinit de mult timp criteriile pentru a intra în spaţiul Schengen, România nu este încă parte a acestuia.
