Tenzin Gyatso, al 14-lea Dalai Lama, va împlini în iulie 88 de ani. O vârstă înaintată, care stârnește îngrijorări. Pentru că, atunci când Dalai Lama va muri, el nu va lăsa în urmă doar tristețe. Ci și probleme nerezolvate, în măsură să declanșeze tensiuni geopolitice fără precedent. Nu doar între China și Tibet, ci și între Beijing și alte țări puternice ale lumii, precum India și SUA.
Marea problemă în cazul lui Dalai Lama este că succesorul său nu poate fi nici ales și nici desemnat. Ci pur și simplu „găsit”. Procedura e unică în lume și pornește de la credința că Dalai Lama e reîncarnarea predecesorului său. Cu alte cuvinte, tibetanii consideră că toți cei 14 Dalai Lama de până acum, care s-au succedat pe parcursul a cinci secole, au fost de fapt una și aceeași persoană, care s-a reîncarnat iar și iar, fiind mereu regăsită, într-un fel sau în altul.
Tradiția cere și azi ca succesorul unui Dalai Lama să fie găsit de călugării tibetani, care apelează în acest sens la oracole, viziuni și fel de fel de indicii. De exemplu, dacă trupul unui Dalai Lama decedat este incinerat, direcția în care o ia fumul poate fi considerată un semn al direcției în care se va reîncarna. Odată ce copilul în care se presupune că s-a reîncarnat fostul Dalai Lama e găsit, el e supus unor teste menite să-i confirme identitatea, iar apoi e instruit și instalat în funcție. Astfel s-a procedat și în cazul lui Tenzin Gyatso, actualul lider al budismului tibetan.
Povestea celui de-al 14-lea Dalai Lama și problema reîncarnărilor „ilegale”
Dalai Lama
Tenzin Gyatso, născut la 6 iulie 1935, sub numele de Lhamo Thondup, într-o familie umilă de fermieri a fost găsit pe când avea doi ani, după ce un călugăr bătrân, care meditase lângă un lac-oracol, a avut o viziune cu satul și casa lui. Copilul a fost testat, trebuind între altele să identifice artefacte care îi aparținuseră fostului Dalai Lama. După ce a trecut cu bine această probă, băiatul a fost educat de călugări și pregătit pentru rolul său.
În 1940, pe când avea doar cinci ani, a fost redenumit Tenzin Gyatso și instalat oficial ca lider spiritual al Tibetului la Palatul Potala din Lhasa. De la vârsta de 16 ani, Dalai Lama și-a asumat întreaga putere temporală și a încercat să ajungă la o reconciliere cu guvernul chinez, care a anexat Tibetul în 1951.
În 1959 a izbucnit însă la Lhasa o uriașă revoltă împotriva Chinei, în urma căreia se estimează că și-au pierdut viața aproximativ 85.000 de tibetani (dintr-o populație totală care la vremea aceea nu depășea 1,23 de milioane), iar Dalai Lama a fost nevoit să părăsească Tibetul și să se stabilească în India, unde a fost urmat de peste o sută de mii de conaționali și de unde a început să-și conducă guvernul din exil.
Dar în loc să intre într-un con de umbră, Tenzin Gyatso a câștigat tot mai multă vizibilitate și a continuat să lupte pentru cauza poporului său, beneficiind în acest sens inclusiv de susținerea activă a Statelor Unite. Americanii l-au informat de altfel încă din 1951 pe Dalai Lama că, dacă dorește să primească asistență și susținere din partea SUA, trebuie să plece din Tibet și să dezavueze public „acordurile încheiate sub constrângere” între reprezentanții Tibetului și Chinei. Iar în anii ’60, după ce Dalai Lama și-a creat guvernul în exil, CIA a oferit o finanțare de peste 1,7 milioane de dolari pe an pentru susținerea cauzei tibetane și a luptătorilor de gherilă care se opuneau stăpânirii chineze.
Scopul inițial al lui Dalai Lama a fost independența deplină a Tibetului, dar, observând cum evoluează lucrurile, el s-a mulțumit de pe la sfârșitul anilor ’80 să pledeze pentru o „cale de mijloc”, sub forma unei autonomii sporite. Tenzin Gyatso și-a exprimat speranța că vor fi create condiții pentru ca tibetanii să poată trăi în armonie cu chinezii.
Până acum însă, acest lucru nu s-a întâmplat. Deși China menține un control strict asupra Tibetului, tensiunile reizbucnesc în mod regulat. Tibetanii au mâinile legate și un căluș care-i împiedică să-și strige public nemulțumirea, dar Dalai Lama a continuat să le popularizeze cauza în mod constant, devenind portavocea lor în lume. Un rol pe care l-a jucat cu succes mai ales grație aprecierii pe care a reușit să o câștige la nivel internațional.
În 1989, buna lui reputație a fost consfințită de primirea Nobelui pentru Pace. Iar în 2013, Tenzin Gyatso a devenit, conform unui sondaj realizat de Harris Interactive din New York, unul dintre cei mai populari doi lideri mondiali, la egalitate cu fostul președinte american Barack Obama.
Desigur, din perspectiva autorităților chineze, care l-au acuzat pe Dalai Lama că e „separatist” și că ar fi responsabil de numeroasele acțiuni de protest întreprinse de-a lungul timpului de tibetani, fiecare aplauză primită de Tenzin Gyatso a echivalat cu o palmă la adresa Beijingului. Motiv pentru care China a început deja să facă demersuri pentru ca o asemenea poveste să nu se mai repete.
În 2007 și în 2018, puternicul stat comunist a adoptat o legislație menită să „reglementeze” reîncarnarea lui Dalai Lama. În viziunea Beijingului, succesorul lui Tenzin Gyatso trebuie tras la sorți și toate reîncarnările din cadrul budismului tibetan trebuie să obțină aprobarea guvernului chinez, ele fiind considerate în caz contrar „ilegale sau invalide”.
Robert Barnett, fostul director al programulului de studii tibetane din cadrul Universității Columbia, afirmă că Beijingul a făcut și alți pași concreți în vederea numirii următorului Dalai Lama. El a declarat pentru „The Guardian” că, în ultimii zece ani, chinezii au încercat să atragă de partea lor mai mulți reprezentanți ai clerului tibetan, oferind-le călătorii gratuite în China și asigurându-i că, dacă susțin Beijingul, nu vor fi persecutați,
astfel încât aceștia să sprijine, atunci când va sosi momentul, persoana desemnată de autoritățile comuniste pentru a-i succede actualului Dalai Lama. Barnett a mai afirmat că, în 2021, Partidul Comunist Chinez a reunit în secret un comitet format din 25 de personalități guvernamentale de rang înalt, care au primit sarcina de a începe pregătirea procesului de selecție.
Un precedent periculos
După cum comentează „The Guardian”, actualele demersuri ale autorităților de la Beijing reprezintă o încercare de a evita repetarea evenimentelor haotice din 1995, când, fără a consulta guvernul chinez, Dalai Lama a declarat că reîncarea lui Panchen Lama, a doua cea mai importantă figură din budismul tibetan, e un băiețel de șase ani, pe nume Gedhun Choekyi Nyima. Trei zile mai târziu, Nyima a dispărut pentru totdeauna. Iar guvernul chinez a numit în locul său un alt Panchen Lama, pe care majoritatea tibetanilor refuză cu obstinație să-l recunoască.
Acest caz reprezintă însă un precedent periculos atât pentru Tenzin Gyatso, al cărui succesor riscă să dispară fără urmă, la fel ca Nyima, cât și pentru chinezi, care se pot trezi că, deși numesc un nou Dalai Lama, acesta nu va fi considerat legitim.
Încă și mai grav e că ambele situații, precum și scenariul a doi Dalai Lama, unul desemnat de chinezi și unul „găsit” de călugării tibetani, se pot dovedi explozive și în plan internațional, mai ales într-un context problematic precum cel actual. Nu doar relațiile dintre chinezi și tibetani sunt tensionate, ci și cele dintre China și India, țara în care se adăpostesc de decenii Tenzin Gyatso și guvernul său în exil și în care Dalai Lama ar putea anunța că se va reîncarna.
China și India sunt despărțite de o graniță lungă de 3,488 km, iar disputele teritoriale dintre cele două puteri nucleare sunt la ordinea zilei și s-ar putea acutiza. Problema sucesiunii lui Dalai Lama ar putea conduce de asemenea la escaladarea tensiunilor dintre China și Statele Unite, în condițiile în care americanii l-au susținut fățiș de-a lungul anilor pe Tenzin Gyatso, și ar putea reacționa negativ în urma numirii unui succesor-marionetă. Iar dacă tibetanii vor porni un nou val de proteste, nu este întru totul exclus să beneficieze de ajutor străin. Măcar pentru a-i abate o vreme Chinei atenția de la Taiwan, un alt măr al discordiei între Beijing și principalele puteri occidentale.
- 85.000 de tibetani au murit în timpul revoltei din 1959
- 1,7 milioane de dolari pe an a oferit CIA pentru susținerea cauzei tibetane
- 3,488 km are granița care separă China de India
