Preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România, Daniel Botănoiu, susține că războiul din Ucraina a determinat o creștere accelerată a costurilor de producţie agricolă efect care îi afectează din plin pe fermierii români.
„România este cea mai afectată ţară de războiul din Ucraina, deoarece se află în imediata vecinătate a conflictului. (…) Materiile prime agricole româneşti stau în depozite, în timp ce mărfurile cu origine ucraineană circulă nestingherite dintr-o parte în alta şi la preţuri care sfidează orice concurenţă, acelaşi lucru întâmplându-se şi cu produsele materii prime din Rusia. Înţelegem să îi ajutăm pe colegii noştri fermieri din Ucraina, însă trebuie să avem grijă şi de fermierii români, astfel încât aceştia să poată continua activităţile lor”, a explicat Daniel Botănoiu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România, în cadrul unui interviu acordat recent.
Fermierii români nu au beneficii, ci doar obligaţi
Președintele AFR a precizat că războiul a generat un efect în lanț care a dus la creșterea prețului la îngrășăminte, combustibili, inputuri, insecticide, seminţe etc: „Războiul din Ucraina alimentează o spirală periculoasă de creştere a preţurilor. (…) Spirala creşterii preţurilor la alimente afectează bugetul gospodăriei mai mult decât cel al energiei. Iată de ce creşterea preţului produselor agricole de bază ameninţă securitatea alimentară. Este un an pierdut, un an al incertitudinilor producătorilor români de la materie primă până la cei care pun produsele procesate pe piaţă.”
În opinia preşedintelui AFR, războiul din Ucraina a creat doar obligații pentru fermierii români. Botănoiu susține că mărfurile veni din Ucraina generează riscuri de boli sau dăunători, în timp ce stocurile mari creează costuri suplimentare: „Până acum nu văd nici o oportunitate, nu avem beneficii, ci doar obligaţii. Conflictul are multe implicaţii negative pe care le-a adus agriculturii româneşti. Lipsa controlului calităţii mărfurilor din Ucraina face ca să apară boli sau dăunători pe care, poate, România nu le avea până în prezent. Dezavantajul fermierilor români este legat de faptul că stocurile sunt mari, iar aceste stocuri înseamnă costuri suplimentare. Pe piaţa internaţională, produsele noastre se întâlnesc cu mărfuri ruseşti sau ucrainene care sfidează orice fel de concurenţă. Fermierii români, crescătorii de animale au nevoie de forme de sprijin suplimentare pentru a depăşi această situaţie grea.”
„Entuziasmul ecologic” are efecte sociale şi economice puțin cunoscute
Peședintele AFR susține că „ecologia punitivă” și „entuziasmul ecologic” global nu țin cont de impactul social și ecologic. Pe de altă parte, în opinia sa ideea trecerii complete la energii regenerabile este nesustenabilă: „ecologiştii îndârjiţi susţin o idee care este aceea a descreşterii economice, cu o ecologie punitivă. În acest entuziasm ecologic, impacturile sociale şi economice, care sunt legate, nu sunt prezentate. Acum ştim că există multe motive pentru care nu putem avea un mix de energie 100% regenerabilă. Există motive de suprafaţă, motive de cost, continuitate a serviciului, managementul vârfurilor de consum. Există, de fapt, multe motive pentru această imposibilitate. Mi s-a părut întotdeauna, din motive economice, dar şi logistice, că este de neconceput să avem doar energii regenerabile.”
Daniel Botănoiu argumentează că obiectivele de decarbonizare adoptate prin Pactul ecologic european „Green Deal„, precum și teoria „creşterii verzi” prin surse regenerabile de energie nu sunt viabil științific: „Decarbonizarea economiilor cu 40% până în 2030 este obiectivul pe care şi l-au propus ţările care au semnat acordurile de la Paris în 2015. Dar este cu adevărat posibil să se reducă emisiile de CO2 într-un deceniu, în economii industriale complexe şi, mai ales, cum? Ce sectoare trebuie să se transforme pentru a realiza acest lucru şi în ce condiţii? Putem schimba radical metodele de producere a energiei fără a avea un efect de durată asupra economiei? Toate aceste întrebări şi-au găsit până acum un răspuns conţinut în două cuvinte: «creşterea verde». Această teorie (şi programele sale globale) consideră că trecerea de la producţia de energie fosilă (în primul rând petrol şi cărbune) la energii regenerabile (eoliană, fotovoltaică, hidro) va produce bogăţie în timp ce se decarbonizează societăţile. Aceste programe de «creştere verde» sunt, totuşi, înfrânte de orice analiză ştiinţifică serioasă”, a concluzionat liderul Asociaţiei Fermierilor din România în interviul acordat Agerpres.